Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Document-BOMBĂ! Uite, nenorociților, DOVADA că Iordache și PSD au mâinile pline de sânge! Stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017

Document-BOMBĂ! Uite, nenorociților, DOVADA că Iordache și PSD au mâinile pline de sânge! Stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017. Cioloş publică stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017 care arată că Executivul Grindeanu a adoptat pe repede înainte proiectul de lege a recursului compensatoriu.

Fostul premier Dacian Cioloş precizează că stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017 arată că Executivul Grindeanu a adoptat pe repede înainte proiectul de lege a recursului compensatoriu, pe care acum nu şi-l asumă, relatează G4Media.ro. Cioloș publică stenograma respectivei ședințe de Guvern, în care Florin Iordache cere promovarea proiectului de lege în regim de urgență.

 „Stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017 arată că Executivul Grindeanu a adoptat pe repede înainte proiectul de lege a recursului compensatoriu pe care acum nu şi-l asumă. Legea a fost iniţiată la propunerea lui Florin Iordache în aceeaşi zi în care a fost aprobată şi celebra OUG 13. Guvernul a trimis-o în Parlamentul în care Coaliţia PSD-ALDE are majoritate“, scrie Cioloş pe pagina sa de Facebook.

Dacian Cioloş amintește că PSD a adoptat apoi Legea recursului compensatoriu cu introducerea unor măsuri care au permis eliberarea a mii de condamnaţi înainte de termen, iar Comisia juridică a Parlamentului care a adoptat Legea recursului compensatoriu a fost condusă de acelaşi Florin Iordache, iniţiatorul legii în Guvern.

„Ministrul Tudorel Toader şi propaganda PSD încearcă azi să arunce vina asupra Guvernului Cioloş, care propunea o cu totul altă formă a legii, fără legătură cu forma iniţiată şi adoptată de PSD“, afirmă fostul premier.

PSD insistă să transmită în mod oficial fake news-uri în legătură cu legea privind recursul compensatoriu, care a permis eliberarea înainte de termen din închisori a peste 14.000 de infractori, inclusiv criminali și violatori. Partidul condus de Liviu Dragnea susține în mod fals că vinovați pentru actul normativ sunt fostul ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, și președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care legea a fost inițiată de Guvernul Grindeanu și modificată radical în Parlament la inițiativa și cu voturile PSD, ALDE și UDMR.

În ceea ce privește geneza legii recursului compensatoriu, proiectul a fost inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.

Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.

Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, în ședința în care a fost adoptată și OUG 13, și a fost înregistrat în aceeași zi la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență.

Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut:

”Se consideră executare a pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp / deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv” autori: senatorii UDMR Csazar Karoly Zsolt și Tanczos Barna.

În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.

Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.

Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.

În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună:

”Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare (…) se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată” – autori: deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică

În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:

Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaț­iile următoare:a) cazarea într-un spaț­iu mai mic sau egal cu 4mp/deț­inut, care se calculează, excluzând suprafaț­a grupurilor sanitare ­și a spaț­iilor de depozitare a alimentelor, prin împărț­irea suprafeț­ei totale a camerelor de deț­inere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.

b) lipsa accesului la activităț­i în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaț­ie;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilităț­ii de a folosi toaleta în privat ș­i de a se respecta normele sanitare de bază precum ­i a cerin­țelor de igienă.
f) existenta infiltra­țiilor, igrasiei ș­i mucegaiului în pere­ții camerelor de deten­ție.

Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa. Toți cei 13 deputați ai PMP s-au abținut la vot.

Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mutul tace și le face! Da, ambasadoarea României, reprezentanta Guvernului Dăncilă, a votat MUIE PSD!

2 BREAKING Comisia juridică din PE îi cere Rovanei Plumb explicații suplimentare despre declarațiile de avere și…

3 DEMENȚĂ la Antena 3! Kovesi, atacată cu titluri de o jegoșenie fără precedent! Când s-a dat rezultatul ziceai …

4 RoMAFIA / Leana, liberă și multimilionară în euro, sfidează cu o ținută de zi de 10.000 de euro

5 ULUITOR! Fostul șef al Transelectrica a dispărut! Coșea, dezvăluiri incredibile din ședință! „M-a sunat dna An…

recomandări

Te ia DNA: Camelia Gavrila

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tesla lansează primul SUV - Model X