Termen de judecată pe 9 decembrie

Afaceristul are de recuperat de la Primăria Turda peste 9 milioane de lei și a pus sechestru, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe acțiunile pe care instituția publică le deține la Salina Turda SA. Societatea este de tip închis și are ca unic acționar Primăria Municipiului Turda.

Pe termen scurt, instituția a obținut în instanță suspendarea executării silite a instituției, prin preluarea societății care administrează salina, până la pronunțarea pe fond a contestației la executare. Termenul în acest proces a fost stabilit pentru data de 9 decembrie 2025. Salina Turda SA a avut în 2024 un profit de 7,9 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 41 de milioane de lei. În 2023, profitul net a fost de 7,4 milioane de lei. La societatea care administrează principala atracție turistică a orașului lucrează 125 de persoane. Salina a fost vizitată în 2023 de 601.627 de turiști, iar în 2024 a avut peste 700.000 de vizitatori.

Datorii cesionate de o firmă de transport din Alba Iulia

Horea Tudor Vușcan. FOTO: Facebook

Horea Tudor Vușcan, din Oradea, este cel care a înființat, în 2013, prima platformă de tranzacționare a monedei virtuale bitcoin din România. În prezent, Vușcan se prezintă drept un antreprenor de succes, cu afaceri de milioane de euro și se afișează în mașini de lux, un iaht personal și avion privat.

Horea Vușcan a preluat prin cesiune o parte din sumele pe care Primăria Turda le datora Societății de Transport Public SA Alba Iulia, care a operat în perioada 2010 – 2019 serviciul de transport public de călători în municipiul din județul Cluj. Este vorba despre accesorii și penalități de întârziere pe care instituția le datora în urma unor hotărâri judecătorești definitive. Diferendele juridice dintre cele două părți au fost soluționate prin zeci de procese, Primăria Turda fiind obligată, în final, să plătească societății din Alba Iulia peste 30 de milioane de lei.

Suma de 9.089.467 de lei lei pe care Primăria Turda o datorează afaceristului din Oradea este compusă din: 7.812.367 de lei reprezentând debit principal și 1.047.614 lei, cu titlu de penalități de întârziere. Executarea silită a fost demarată încă din 2021, dar în 2022 procedura a fost suspendată, fiind reluată în 2024. În octombrie 2024, instituția a inițiat procesul prin care contestă executarea silită, prin preluarea forțată a societății Salina Turda SA. Vușcan încearcă să obțină și o sumă de 2,6 milioane de lei, achitată de Salina Turda către administrația locală în contul dividendelor aferente anului 2023. Judecătoria Turda i-a respins o cerere de validare a popririi pe motiv că acest tip de venituri la bugetul primăriei nu poate fi urmărit „de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită”. Hotărârea a fost contestată la Tribunalul Cluj.

În 2022, Primăria Turda a transmis Instituției Prefectului Cluj o adresă prin care solicita sprijinul pentru alocarea a 24,6 milioane de lei. Suma reprezenta debitul de 9,089 de milioane de lei datorat creditorului-cesionar Horea Tudor Vușcan și 15,35 de milioane de lei reprezentând penalități de 1%/zi, datorate ca urmare a unei convenții încheiate în 2019 cu STP SA, plus cheltuieli de executare silită.

„Prejudiciu grav, ireparabil și cu consecințe devastatoare”

Primăria Turda a prezentat pe larg, în acțiunea prin care a obținut suspendarea executării, motivele pentru care societatea care administrează Salina Turda trebuie să rămână în proprietatea statului.

„Executarea silită asupra celor 10.750 de acțiuni deținute la Salina Turda SA ar genera un prejudiciu grav, ireparabil și cu consecințe devastatoare pentru comunitatea locală. Aceste acțiuni reprezintă un activ strategic de importanță economică, culturală și turistică majoră, iar vânzarea lor forţată, respectarea procedurilor legale, ar afecta grav interesele publice și funcționarea administrației locale.

Instanţa de fond (Judecătoria Turda a respins cererea de suspendare – n.r.) ar fi trebuit să ia în considerare impactul economic devastator pe care pierderea controlului asupra Salinei Turda S.A l-ar avea asupra municipiului Turda. Societatea este un pilon al economiei locale generând o cifră de afaceri de 34.060.610 lei în 2022 și atrăgând 601.627 de turiști în 2023, cu o creștere de 12% față de anul precedent.

De asemenea, Salina Turda SA avea în 2022 un număr mediu de 122 de angajați, contribuind la susținerea familiilor locale și la reducerea șomajului în zonă. Pierderea controlului asupra acțiunilor deținute de Municipiul Turda ar avea un impact profund și multidimensional asupra comunității locale, afectând nu doar stabilitatea financiară a municipiului, ci și echilibrul economic, social și cultural al regiunii”, afirmă reprezentanții instituției.

Potrivit acestora, Salina Turda, ca entitate strategică, „joacă un rol esențial în susținerea economiei locale și a identității culturale a orașului Turda, iar transferul controlului către un acționar privat, în contextul unei executării silite neconforme cu cerințele legale, ar genera prejudicii grave și greu de recuperat”.

Primăria Turda mai susține că, fără dividendele generate de Salina Turda SA, municipalitatea ar putea fi nevoită să crească taxele sau să reducă cheltuielile pentru servicii publice, ceea ce ar afecta direct calitatea vieții cetățenilor, compromițând dezvoltarea pe termen lung a orașului.

Temeri pentru soarta obiectivului turistic

„Pierderea veniturilor din dividende ar crea un efect de domino asupra altor sectoare economice locale. Afacerile de turismul generat de Salina Turda ar putea înregistra scăderi ale veniturilor, ceea ce ar reduce încasările din taxe și impozite locale. Astfel, impactul financiar al pierderii controlului asupra salinei nu se limitează la bugetul municipal, ci afectează întreaga economie locală, amplificând riscul de instabilitate financiară.

Acest prejudiciu financiar ar fi extrem de dificil de recuperat, mai ales dacă acțiunile sunt vândute la un preț subevaluat în cadrul executării silite. Salina Turda este un angajator important în regiune. Acești angajați contribuie la stabilitatea economică a familiilor din Turda, iar salariile lor susțin consumul local, alimentând economia orașului”, se mai precizează în documentul administrației locale.

Instituția scoate în evidență și investițiile constante realizate sub controlul public al Municipiului Turda, care au asigurat modernizarea infrastructurii, accesibilitatea şi promovarea obiectivului.

„Dacă acțiunile Salina Turda SA sunt transferate unui acționar privat axat pe maximizarea profitului pe termen scurt, există un risc semnificativ ca gestionarea salinei să devină orientată exclusiv spre profit, în detrimentul calității serviciilor oferite turiștilor.

O astfel de gestionare ar putea implica reducerea investițiilor în mentenanță, ceea ce ar afecta siguranța și experiența turiștilor, creșterea tarifelor de acces, făcând salina mai puțin accesibilă pentru turiștii cu bugete limitate, inclusiv pentru familiile din comunitatea și scăderea calitățile serviciilor, toate esențiale pentru experiența turiștilor.

Turiștii sunt o sursă vitală de venit pentru afacerile din Turda, cum ar fi hotelurile, restaurantele, transporturile și magazinele de suveniruri. O reducere a numărului de vizitatori ar afecta aceste sectoare, ducând la scăderea veniturilor din taxe și impozite locale și la o spirală descendentă a activității economice. În plus, scăderea atractivității turistice ar afecta reputația municipiului Turda ca destinație turistică dc top, compromițând eforturile de promovare realizate de administrația locală”, se mai susține în acțiunea prin care s-a obținut suspendarea executării silite.

Primăria Turda, acuzată de „abuz de drept procesual”

Horea Vușcan a cerut respingerea cererii formulată de Primăria Turda și a susținut că titlul executoriu este o hotărâre judecătorească pronunțată într-o procedura care are drept scop satisfacerea unor creanțe într-un termen rezonabil.

„De la dată sesizării instanței cu cererea de emitere a unei ordonanțe de plata (02.03.2021) au trecut 3 ani și 9 luni, iar de la dată pronunțării titlului executoriu au trecut 3 ani și 8 luni. Prelungirea acestei perioade în care creditorul nu își satisface creanța contravine scopului urmărit de legiutor atunci când a stabilit această procedura specială. Au trecut aproape 4 ani de la dată declanșării executării silite și nu s-a recuperat nicio sumă de bani din creanța de peste 9 milioane de lei. Odată cu prezentul demers, contestatoarea se face vinovată de realizarea unui abuz de drept procesual, conduita manifestată depășind cu mult limitele firești care reglementează accesul liber la justiţie”, a afirmat afaceristul, prin intermediul avocaților.

Acesta mai susține: „statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătorească de condamnare a lor, termenul rezonabil de soluționare prevăzut de art. 6 din Convenție, fiind aplicabil și în faza executării silite”.

„Prin refuzul de a executa sentința, autoritățile naționale au lipsit reclamantul de un acces efectiv la justiție în faza de executare. În consecință, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie în mod nerezonabil executarea unei asemenea hotărâri, lipsa fondurilor nefiind considerat un motiv justificat pentru întârziere. Cu atât mai mult, statul nu poate impune limitări ale executării silite și nu poate institui norme care să ducă la amânrea realizării creanței pe care o persoană o are împotriva sa, aceasta constituind o ingerință în dreptul sau la recunoașterea bunurilor”, a completat omul de afaceri din Oradea.

Magistrat: Salina Turda, „un simbol al identității culturale românești”

Magistratul de la Tribunalul Cluj a fost, în final, de acord cu cererea Primăriei Turda și a suspendat, temporar, executarea silită a instituției. Judecătorul susține că este de necontestat faptul că Salina Turda nu este un simplu activ economic, ci un simbol al identității culturale românești, recunoscut în ghiduri turistice internaționale pentru unicitatea sa, fiind, de asemenea, un simbol al municipiului Turda și al Transilvaniei.

„Vânzarea acţiunilor Salina Turda SA către un acționar privat, ar trebui să aibă loc doar în momentul care se va constata pe fond că executarea silită demarată este conformă cu cerinţele legale. Deşi este executorie, hotărârea ce stă la baza demarării prezentei executări silite, aceasta nu este definitivă, fiind înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti mai multe litigii ce vizează desfiinţarea titlului executoriu”, a precizat judecătorul.

Potrivit acestuia, continuarea executării silite la acest moment, prin care s-ar putea ajunge la transferul controlului Salina Turda SA către o entitate privată, este un motiv temeinic ce justifică temporizarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în anul 1992. În perioada 2008-2010, salina a fost modernizată în urma unei investiţii de aproape şase milioane de euro din fonduri europene. Investiția a crescut semnificativ notorietatea obiectivului, care a devenit unul dintre cele mai vizitate din România, atât de turiști din țară, cât și din străinătate.

Pe lângă vizitarea celor trei mine ale Salinei Turda – Rudolf, Terezia şi Ghizela – turiştii pot juca minigolf, bowling, tenis de masă, pot urca în roata panoramică sau se pot da cu bărcile pe lacul din interior. În 2024, Primăria Turda a inițiat un nou proiect de extindere a salinei, prin deschiderea pentru vizitare a minei Iosif. Cunoscută și ca Sala Ecourilor, această mină a fost principala sursă de sare din zonă timp de 150 de ani și, în prezent, poate fi vizitată doar de la nivelul balconului. Are formă de clopot și o adâncime totală de 115 metri. Proiectul este estimat la 25 de milioane de euro și ar permite dublarea numărului de turiști, până la minimum 1,2 milioane de vizitatori.