Petru Șchiopul a fost singurul domnitor, medieval, român care a renunțat la tron pentru o femeie. Pentru a se putea căsători cu amanta, o femeie de rând, el a renunțat imediat la coroană și a plecat în pribegie. Era cea mai mare patimă a voievodului..

Petru Șchiopul este unul dintre domnitorii români medievali care s-a făcut remarcat prin multe lucruri inedite față de contemporanii săi, mai puțin prin realizări deosebite ca voievod. Este singurul domnitor din neamul Basarabilor care a ajuns să domnească în Moldova și a bătut și recordul la domnii. El a ajuns pe tronul Moldovei de patru ori, stăpânirea sa fiind întreruptă de câțiva aventurieri precum Nicoară Potcoavă sau impostorul Iancu Sasul.

Cea care le întrece pe toate este însă, motivul real pentru care a renunțat la tron. Oficial, Petru Șchiopul a abdicat fiindcă, spunea el, nu mai putea face față pretențiilor financiare și economice ale otomanilor. În realitate, motivul era iubirea pătimașă față de o femeie.

Un Basarab pe tronul Mușatinilor, prieten cu turcii și boierii

Petru Șchiopul a luat pentru prima dată tronul în anul 1574, cu ajutorul turcilor. Petru era fiu al lui Mircea al III lea Basarab și nepot al lui Mihnea cel Rău, domnitor al Țării Românești.

Petru Șchiopul i-a mituit cu sume mari de bani pe otomani pentru a fi pus pe tronul Moldovei în locul lui Ioan Vodă cel Viteaz, un domnitor care se răzvătise împotriva turcilor. Armata turcească și valahă trimisă împotriva Moldovei îl învinge pe Ioan Vodă lângă Cahul, iar otomanii îl instalează pe Petru Șchiopul domnitor. Acesta își avea porecla de la o diformitate congenitală: avea din naștere un picior mai scurt.

Petru Șchiopul a fost căsătorit cu o prințesă grecoaică, Maria Amiralis, originară din insula Rhodos. A avut cu ea doi copii, dintre care unul, Vlad, a murit în pruncie.

Ca domnitor, Petru Șchiopul nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Detesta războiul și se baza pe turci pentru a-și rezolva problemele cu pretendenții sau uzurpatorii, evident în schimbul unor sume mari de bani, dar și a diferitelor privilegii economice oferite otomanilor. Tocmai de aceea, de-a lungul domniei sale, pretențiile turcilor au crescut exponențial.

Pentru a nu avea probleme mai ales interne, Petru Șchiopul a fost foarte docil cu boierii. Ba chiar prea supus lor, ar spune unii. Dar asta l-a ajutat să bată recordul la domnii.

Principala contribuție a lui Petru Șchiopul a fost însă cea culturală. I-a sprijinit pe călugării cărturari, printre care și Azarie, dar a fost și primul domnitor care a lăsat primele documente de cancelarie în limba română.

Femeile, mare patimă a lui Petru Șchiopul

Deși este descris de Grigore Ureche ca un domnitor cumpătat, blând și milostiv, Petru Șchiopul avea totuși o mare patimă. Slăbiciunea sa erau femeile. Evident, cele tinere și frumoase. Iar patima a sporit odată cu vârsta.

De altfel, calvarul soției sale au fost amantele voievodului, el preferându-le mai ales pe cele de origine umilă. Una dintre acestea a rămas cunoscută și în istorie. Se numea Irina Botezata și era slujnică de la curtea domnească.

Domnitorul avea în jur de 60 de ani când a pus ochii pe Irina. Aceasta era o moldoveancă tânără și frumoasă, așa cum îi plăcea domnitorului. Irina a cedat avansurilor voievodului, iar cei doi au început să se afișeze destul de des. Pe scurt, știa toată lumea povestea. Ba chiar Irina Botezata i-a făcut și un copil lui Petru Șchiopul. Acest copil era marea feblețe a domnitorului. De rușine și inimă rea, s-a prăpădit și doamna țării. De altfel, și pe Irina Botezata, Petru Șchiopul o va înșela, la vârsta de 70 de ani, cu o altă țiitoare, numită Maria.

Și-a lăsat tronul pentru o femeie

Deși rămas văduv, Petru Șchiopul nu se putea bucura de Irina Botezata, în mod legal. El nu se putea căsători cu ea fiindcă era de origine umilă.

Petru Șchiopul nu a stat prea mult pe gânduri și a renunțat la tron, pentru ibovnică, supărat că nu o putea lua de nevastă. Motivul oficial al abdicării a fost, însă, sănătatea precară a domnitorului, dar și pretențiile otomanilor, cărora nu le mai putea face față.

Înainte de a renunța la tron, i-a făcut pe plac însă amantei și a luat-o în căsătorie, în secret. Căsătoria s-a făcut, deși în mediu restrâns, după tradiție. Cununia a fost oficiată chiar de Mitropolitul Moldovei.

„Duminică seara, trei ceasuri, ne-am cununat cu mama lui Ștefan Vodă, anume Irina Botezata. Adevăr am zis, până sunt în țară să nu se spuie cuiva, să fie ascuns, să nu știe nimeni. Iar când voi fi ieșit în altă țară, atunci să știe toți cum că cununați suntem. Să știe toți!”, se arată în însemnările lui Petru Șchiopul.

Voievodul a fost sfătuit să facă această nuntă de taină de un aventurier albanez, prieten al său, tocmai pentru ca fiul său nelegitim, Ștefan, să aibă drept la tron. După căsătorie, Petru Șchiopul a plecat în pribegie.

El s-a stabilit la Viena, sub protecția împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg. Din Viena, Petru Șchiopul s-a mutat într-un palat din zona Tirolului, dăruit de împărat.

La cei 60 de ani ai săi, fostul domnitor al Moldovei ducea o viață de huzur cu boierii săi cei mai apropiați, plecați și ei în pribegie, cu un mitropolit și evident cu Irina Botezata, o fată de numai 24 de ani.

Dar culmea, Petru Șchiopul nu s-a mulțumit cu tânăra lui soție. În palatul din Tirol, el s-a îndrăgostit din nou. Aleasa: tot o fată tânără și frumoasă, venită din Moldova, odată cu anturajul domnesc. Se numea Maria și fusese și doică a lui Ștefan, copilul voievodului cu Irina. De altfel, Irina Botezata a și murit, la numai doi ani de la sosirea în Tirol. În anul 1594, Petru Șchiopul s-a stins și el din viață, lăsând în urma sa o faimă de afemeiat.