Donald Trump pierde controlul în Congres: cinci riscuri majore pentru Europa

Victoria democraților în alegerile de la mijlocul mandatului din Statele Unite îl lasă pe Donald Trump în fața unui Congres ostil pentru ultimii săi doi ani la Casa Albă. Deoarece Europa depinde profund de deciziile luate la Washington, de la securitatea Ucrainei până la costurile energiei, această schimbare de putere obligă liderii europeni să se pregătească pentru cinci scenarii critice, marcate de blocaje politice interne în SUA și de posibile acțiuni unilaterale ale președintelui american.

Înfrângerea suferită de republicani la scrutinul de la mijlocul mandatului a reconfigurat scena politică de la Washington. Democrații au reușit să preia controlul asupra Senatului și au înregistrat avansuri semnificative în Camera Reprezentanților. În acest nou context, se prefigurează un val de investigații parlamentare care vor viza conflictul din Iran, conducerea FBI, dar și afacerile familiei Trump. Jurnaliștii americani fac deja paralele între această situație și episoade istorice tensionate, precum afacerea Iran-Contra, scandalul Whitewater din mandatul lui Bill Clinton sau prima procedură de punere sub acuzare (impeachment) a actualului lider de la Casa Albă.

Tonul confruntării a fost setat încă din primele ore ale dimineții de miercuri de către congresmanul californian Robert Garcia, favorit pentru preluarea șefiei Comisiei de supraveghere din Camera Reprezentanților, care a lansat un avertisment scurt: „Luați-vă avocat“.

1. Frustrările de pe plan intern s-ar putea revărsa asupra Europei

Odată cu pierderea majorității, proiectele legislative ale Casei Albe vor fi supuse unor condiționări mult mai stricte, iar democrații vor folosi pârghiile bugetare, audierile și anchetele pentru a-l bloca pe președinte. Totuși, Constituția SUA îi oferă liderului de la Casa Albă puteri extinse în materie de comerț, securitate națională, diplomație și politică externă. În plus, Donald Trump și-a lărgit deja atribuțiile apelând la decrete prezidențiale și la interpretări juridice controversate și fără precedent, tocmai pentru a ocoli Congresul.

Phil Gordon, care a activat ca fost consilier pe probleme de securitate națională pentru vicepreședinta Kamala Harris, a explicat că președintele își păstrează instrumente esențiale de putere: „Conduce armata. Controlează taxele și acordurile comerciale. Are tribuna publică. Chiar dacă democrații sunt majoritari în ambele Camere, el poate bloca legile prin veto“.

Pentru a demonstra că deține în continuare controlul, analiștii anticipează că Trump va adopta o postură și mai combativă pe plan extern, acolo unde are libertate de mișcare. Având doar doi ani rămași din mandat, el și aliații săi din mișcarea MAGA — care susțin că vor să salveze Europa de ea însăși — și-ar putea intensifica presiunile asupra bătrânului continent. Diplomatul german cu vastă experiență Wolfgang Ischinger, care a prezidat îndelung Conferința de Securitate de la München, consideră acest scenariu extrem de probabil: „Trebuie să ne pregătim nu pentru relații transatlantice mai armonioase, ci pentru mai multă ostilitate și pentru și mai multe cerințe ale lui Trump față de Europa“.

2. Sprijinul pentru Ucraina: o gură de oxigen, dar nu un miracol peste noapte

Pentru liderii de vârf ai Partidului Democrat, asistența acordată Kievului a reprezentat constant atât o chestiune ce ține de siguranța națională a SUA, cât și o datorie pentru protejarea dreptului internațional și a democrației. Deși noua configurație politică poate facilita condițiile pentru continuarea acestui sprijin, efectele nu vor fi imediate.

Bronwen Maddox, directoarea institutului britanic Chatham House, a subliniat că președintele Volodimir Zelenski nu va beneficia de o „salvare instantanee“. Potrivit acesteia, chiar și în cazul aprobării unor noi pachete financiare sau de asistență, livrarea efectivă către Ucraina ar putea dura luni sau chiar ani. Între timp, nevoile Kievului sunt urgente, în special în privința sistemelor antiaeriene Patriot, vitale pentru a rezista bombardamentelor rusești neîntrerupte pe durata iernii.

3. Riscul unei înțelegeri unilaterale între Trump și Moscova

Pe de altă parte, Donald Trump își arogă frecvent titlul de „președintele păcii“, lăudându-se că a oprit opt conflicte globale. El a afirmat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să fie cel mai ușor de rezolvat și îi atribuie tot mai des vina lui Volodimir Zelenski pentru absența unui acord.

În această privință, fostul diplomat american Kurt Volker avertizează că președintele SUA ar putea trece peste obiecțiile aliaților europeni și ale Kievului, alegând „să ridice sancțiunile și să facă afaceri cu Rusia“. Volker detaliază acest scenariu îngrijorător:

„Mi-l pot imagina foarte bine făcând asta unilateral, cerând Trezoreriei să nu mai aplice sancțiunile și încercând să obțină mai multe contracte energetice cu Rusia. Vorbește cu Putin despre revenirea marilor companii americane în Rusia“.

Totuși, când vine vorba despre alianța nord-atlantică și amenințările privind retragerea trupelor americane din Europa, fostul diplomat crede că totul se va rezuma la retorică. „Nu cred că se va schimba prea mult în ce privește retragerea din NATO sau reducerea trupelor. Trump este singur în SUA în această privință, nu are sprijinul democraților, al republicanilor, al Congresului sau al presei“, a punctat Kurt Volker.

4. Criza energetică și blocajul din Strâmtoarea Ormuz

Perspectivele unei ieftiniri rapide a energiei rămân sumbre. Chiar dacă luni s-a înregistrat cea mai abruptă scădere a prețului petrolului din luna august încoace, cotația barilului de țiței Brent, referința la nivel global, s-a menținut la valoarea ridicată de 108 dolari.

Prelungirea acestui șoc energetic depinde direct de capacitatea lui Trump de a negocia un acord de pace cu Iranul care să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz. În absența unei astfel de înțelegeri, Europa va continua să sufere din cauza facturilor mari la electricitate, ceea ce alimentează criza costului vieții și tulbură scena politică de pe continent. De altfel, Michael O’Leary, șeful companiei aeriene Ryanair, a tras un semnal de alarmă, precizând că fără un acord, sectorul aviatic „se va confrunta cu o criză reală până în martie sau aprilie“.

Opțiunile liderului de la Casa Albă față de Teheran sunt însă extrem de limitate. El poate fie să reia atacurile militare — sperând la prăbușirea regimului teocratic sau la capitularea acestuia —, fie să facă un pas înapoi, fie să își decline responsabilitatea, lăsând criza pe umerii statelor europene și asiatice. Deși o nouă intervenție militară cuplată cu scumpirea carburanților ar fi profund nepopulară în rândul americanilor, decontul electoral a avut deja loc la urne.

5. Paralizia politică de la Washington poate izola SUA de restul lumii

Un ultim risc major este ca bătăliile politice interne să consume toată energia administrației și a Congresului, lăsând politica externă în plan secund. Deși Washingtonul are o istorie lungă de confruntări dure, unii lideri democrați încearcă să tempereze spiritele. Luna trecută, în cadrul unui podcast, fosta vicepreședintă Kamala Harris și-a sfătuit colegii de partid să nu demareze o nouă procedură de impeachment împotriva lui Trump, calificând demersul drept „o idee proastă“. În mod similar, Rahm Emanuel, fostul edil din Chicago, a îndemnat la evitarea transformării legislativului într-un câmp de luptă politică, sugerând prioritizarea unor teme precum majorarea salariului minim federal, reducerea costului vieții și impunerea unor norme etice noi pentru cele trei puteri în stat.

Cu toate acestea, tensiunile par inevitabile și ar putea avea repercusiuni dincolo de granițele SUA. Jurnalistul John F. Harris de la publicația Politico estimează că cele mai violente fracturi se vor produce chiar în interiorul fiecărei formațiuni politice, subliniind miza momentului: „Ambele partide mari trebuie să aleagă cum se prezintă în fața alegătorilor în era politică de după Trump“.

Explorează subiectele:

Donald Trumpalegeri SUAUcraina

Distribuie Distribuie Comentarii