Donald Trump taie cele 4 miliarde de dolari pentru Israel: de ce se rupe de Netanyahu

Confruntat cu riscul major ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului și cu o nemulțumire populară tot mai acută față de scumpiri și conflictele externe, Donald Trump a anunțat o măsură radicală chiar în ziua alegerilor intermediare: sistarea finanțării anuale de 4 miliarde de dolari către Israel. Potrivit analistului de politică externă Cătălin Buciumeanu, mutarea reprezintă o încercare disperată a liderului de la Casa Albă de a demonta percepția propriului electorat că deciziile sale sunt controlate de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Anunțul surprinzător privind oprirea ajutorului financiar de la finalul acestui an a fost făcut de președintele american în prima parte a zilei scrutinului de la mijlocul mandatului, în cadrul emisiunii „Fox and Friends”. Contextul politic este unul extrem de fragil pentru republicani, care riscă să piardă atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților. Eroziunea electorală este alimentată, pe de o parte, de creșterea costurilor vieții, iar pe de altă parte, de scăderea sprijinului public față de Tel Aviv, pe fondul genocidului din Fâșia Gaza, al ocupării Cisiordaniei și al atacurilor lansate de Israel împotriva statelor vecine.

Revolta bazei MAGA: Suspiciuni de șantaj sau incompetență

Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, că decizia de ultim moment a lui Donald Trump are o miză strict electorală, menită să contracareze ideea că Benjamin Netanyahu ar trage sforile la Washington. Nemulțumirea americanilor pleacă însă de la buzunarul propriu: scumpirea benzinei, a motorinei și, implicit, a alimentelor – întrucât agricultura depinde direct de prețul combustibilului.

Potrivit expertului, aceste scumpiri sunt rezultatul a două decizii luate unilateral de Trump la Casa Albă, fără nicio legătură cu doctrina Partidului Republican sau cu așteptările bazei MAGA. Prima a fost declanșarea războiului tarifelor, folosit ca instrument de presiune inclusiv împotriva unor state aliate pentru obținerea unor beneficii. A doua decizie controversată a fost implicarea în războiul din Iran, un conflict pe care simpatizanții MAGA îl consideră complet nejustificat.

Buciumeanu subliniază că atât evaluarea de securitate din 2025 a Comunității de Informații (condusă de Tulsi Gabbard), cât și analiza Pentagonului de la începutul anului 2026 arătau clar că Teheranul nu va reprezenta o amenințare nucleară pentru SUA în următorii ani – nu doar pe termen scurt, de șase luni. Ignorând rapoartele CIA, ale Pentagonului și ale Comunității de Informații, Trump a atacat Iranul anul trecut, declarând triumfător după o lună că a „obliterat” toate bazele nucleare iraniene. Totuși, la începutul lunii martie a acestui an, ostilitățile au fost reluate cu scopul schimbării regimului, sub pretextul că Iranul ar fi din nou prea aproape de obținerea armei nucleare.

„Din acest motiv, electoratul lui s-a întrebat dacă nu cumva Israelul are un cuvânt de spus în faptul că, deși Pentagonul, CIA și Comunitatea de Informații nu considerau Iranul un pericol iminent, Trump a făcut totuși acest pas. Furia susținătorilor lui s-a îndreptat atunci către Bibi Netanyahu. Concluzia lor sună cam așa: ori Netanyahu are ceva la mână împotriva lui Trump, ori Trump este mult prea ușor de păcălit și nu-i poate ține piept unuia ca Netanyahu. Oricare dintre variante este la fel de proastă pentru Trump. Iar decizia de astăzi de a tăia orice finanțare pentru războiul pe care Israelul îl duce împotriva Siriei, Libanului, Iranului și Yemenului este și ea un răspuns la această percepție, că Netanyahu i-ar dicta ce să facă.” — Cătălin Buciumeanu, analist de politică externă

Promisiuni încălcate și prăbușirea în sondaje

Întrebat dacă acest anunț de ultimă oră mai poate înclina balanța votului, Cătălin Buciumeanu este categoric: nu. El argumentează că o mare parte a electoratului a trecut printr-o „trezire politică”, realizând discrepanța majoră dintre retorica lui Trump și realitatea economică pe care o trăiesc cetățenii de rând.

„În primul rând, o bună parte dintre cei care au avut o trezire politică și-au dat seama că Donald Trump este un mincinos patologic. Există o contradicție între ce spune și ce face, iar americanul de rând o vede. Un politician spune ceva din perspectivă politică, iar cetățeanul trăiește consecințele acelor vorbe. Asta se întâmplă acum în Statele Unite: americanii trăiesc consecințele retoricii promovate de Trump, la care nici acum nu renunță, sperând că adevărații săi susținători sunt suficient de atașați de imaginea și de președinția lui încât să nu vadă adevărul. Din păcate pentru el, se vede.” — Cătălin Buciumeanu, analist de politică externă

În campania din 2024, liderul republican afirma că, dacă s-ar fi aflat la conducerea SUA în locul lui George Bush, Barack Obama sau în perioada declanșării războiului din Vietnam, acele conflicte nici măcar nu ar fi izbucnit. Mai mult, a promis oprirea războiului din Ucraina în prima săptămână de mandat. În realitate, în al doilea an al celui de-al doilea său mandat, negocierile de pace stagnează, iar noul război pornit în Orientul Mijlociu a generat scumpiri la nivel global.

Totodată, sloganul „America First” s-a dovedit a fi aplicabil doar pentru un cerc restrâns de oameni de afaceri și grupuri de interese din jurul administrației. Dezamăgirea i-a determinat pe mulți votanți republicani din 2024 să migreze treptat către Partidul Democrat, chiar și în fiefuri tradițional conservatoare. Astfel, popularitatea lui Trump s-a prăbușit la un nivel de 35–37%.

Risc de dezastru pentru republicani în 2028 și blocaje în administrație

Această erodare pune în pericol supremația republicană în state precum Texas sau Kansas, pe care partidul le-a dominat în ultimii 30-40 de ani. Analistul consideră că actualele alegeri intermediare funcționează ca un referendum împotriva președinției lui Trump, motiv pentru care numeroși candidați republicani au evitat să se afișeze alături de el la mitingurile electorale. Dacă pierderea acestor bastioane devine un trend, democrații îi vor „spulbera cu totul” la alegerile din 2028.

În scenariul probabil în care democrații preiau controlul asupra Senatului și Camerei Reprezentanților, vor urma anchete ample privind ordinele executive și politicile lui Trump care au contravenit valorilor americane. De asemenea, două figuri centrale din administrație vor fi țintele principale ale audierilor din Congres, fiind împinse spre demisie sau izolare instituțională:

• Robert Kennedy Jr. – descris de analist drept „un personaj de desene animate” care a pus sistemul medical pe butuci;
• Pete Hegseth – acuzat că a politizat Pentagonul și „a transformat Armata Americană într-o glumă”.

Afaceri de miliarde cu oligarhi ruși, sub paravanul păcii din Ucraina

Spre deosebire de anul 2018, când investigațiile și tentativele de impeachment demarate de democrați după câștigarea alegerilor intermediare l-au ajutat pe Trump să se victimizeze, situația actuală este diferită. Pe de o parte, Trump nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, iar pe de altă parte, există date mult mai concrete privind corupția oamenilor numiți la Casa Albă exclusiv pe criterii de loialitate.

Un exemplu elocvent oferit de Cătălin Buciumeanu este modul în care a fost gestionat dosarul păcii din Ucraina. Trump a desemnat doi trimiși speciali – pe domnul Witkoff și pe ginerele său, Jared Kushner. În afara cadrului diplomatic și instituțional american, cei doi negociază contracte de miliarde de dolari cu oligarhi ruși.

În aceste discuții, președintele rus Vladimir Putin a reușit să separe negocierile de pace ruso-ucrainene de dosarul economic al relansării relațiilor bilaterale cu SUA, transformând subiectul într-unul aflat la discreția sa. Pentru americanii care au trăit perioada Războiului Rece, ideea că Rusia – succesoarea URSS – a devenit brusc un partener onorabil și acceptabil de afaceri pentru Washington este imposibil de crezut, indiferent cât de oportunistă ar fi abordarea Casei Albe.

Reevaluarea politicii externe a SUA și avertismentul pentru România

Decizia lui Trump privind Israelul reflectă o schimbare profundă de atitudine în societatea americană. Un sondaj realizat luna trecută relevă că 56% dintre cetățenii SUA doresc cel puțin limitarea ajutorului financiar pentru Tel Aviv: 35% cer oprirea totală a banilor, iar 21% vor reducerea sumelor. Potrivit lui Buciumeanu, această ostilitate a electoratului a fost amplificată atât de acțiunile Israelului în Gaza, Cisiordania și statele vecine, cât și de presiunea mecanismelor de lobby israelian din jurul Congresului și al Casei Albe. A venit „vremea contabilității”, iar relațiile americano-israeliene vor trebui reconstruite pe alte principii.

Mai mult, pe fondul creșterii șomajului, al inflației greu de suportat și al scumpirii carburanților și alimentelor, americanii își doresc o retragere generală din problemele globale și o concentrare pe crizele interne. Această tendință izolaționistă reprezintă însă un pericol major pentru Europa și, în mod direct, pentru România.

„Acest lucru reprezintă un pericol și pentru Europa, în special pentru România, pentru că unii politicieni de la noi încă mai cred că America va fi prezentă aici într-un eventual conflict. Nu va fi! America va oferi cel mult informații, poate imagini din satelit sau sprijin politic declarativ, de la tribuna oficială, cu apeluri la respectarea relațiilor internaționale și la prevalarea Occidentului și a valorilor sale.” — Cătălin Buciumeanu, analist de politică externă

Explorează subiectele:

Donald TrumpBenjamin NetanyahuSUA

Distribuie Distribuie Comentarii