Dosar RCS&RDS - Antena 3 este nevinovată, deoarece nu știa că spotul ascunde un șantaj (motivare)

Dosar RCS&RDS - Antena 3 este nevinovată, deoarece nu știa că spotul ascunde un șantaj (motivare)

Judecătorii de la Curtea de Apel București susțin că nu se poate reține vinovăția Antenei 3 în dosarul RCS&RDS, deoarece postul de televiziune nu a făcut altceva decât să difuzeze un spot fără să știe că acesta ascundea de fapt un șantaj.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au dat publicității motivele pentru care au dispus pe 12 mai achitarea postului Antena 3 și a SC Intact Intact Publishing SRL, în timp ce Dan Voiculescu a primit 2 ani închisoare, Sorin Alexandrescu (directorul Antena Group) — 3 ani și 6 luni cu executare, Camelia Voiculescu — 2 ani cu suspendare, Șerban Pop (fost președinte ANAF) — 2 ani cu executare. Sentința nu este definitivă.

În opinia magistraților, Antena 3 a difuzat un spot în mai 2013, fără să știe că acesta ascundea de fapt un șantaj la adresa administratorului RCS&RDS, Ioan Bendei, iar întreaga responsabilitate este a SC Antena Group SA, societate care de altfel a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 350.000 de lei.

"Curtea nu poate reține vinovăția persoanei juridice SC Antena 3 SA cu privire la infracțiunea de complicitate la șantaj, de a cărei săvârșire a fost acuzată. Această inculpată nu a făcut altceva decât să difuzeze de 5 ori, în intervalul 9—10.05.2013, spotul intitulat 'Exploziv! Mită în fotbal...', în baza unui contract de promovare reciprocă, încheiat la data de 30.12.2011 cu SC Antena TV Group SA și prelungit ulterior la data de 31.12.2012. Acest contract avea ca obiect publicarea mesajelor publicitare pe care posturile TV deținute de cele două societăți și le puneau reciproc la dispoziție. Potrivit contractului, partea care solicita difuzarea unui astfel de mesaj (beneficiarul) își asuma integral responsabilitatea pentru calitatea și modalitatea de comercializare a produselor/serviciilor promovate, iar cealaltă parte (difuzorul) nu avea nicio răspundere privind eventuale pretenții ale terților în legătură cu conținutul mesajelor publicitare difuzate. Prin raportare la conținutul spotului, persoanele străine de infracțiunea în a cărei săvârșire era implicat inculpatul Alexandrescu Sorin nu aveau cum să realizeze că spotul respectiv ascundea de fapt un șantaj", se arată în motivarea instanței.

Judecătorii spun că, din probele de la dosar, a rezultat că nicio persoană din conducerea postului Antena 3 și niciun angajat al televiziunii nu a avut cunoștință despre infracțiunea de șantaj.

"Rezultă așadar că inculpata (SC Antena 3 SA, n.r.) nu putea să își dea seama că spotul pus la dispoziție de partenerul contractual SC Antena TV Group SA avea legătură cu comiterea unei infracțiuni de șantaj. În aceste condiții, SC Antena 3 SA, la fel ca și inculpații Matiescu George Daniel și SC Intact Publishing SRL, a acționat fără vinovăție, necunoscând și neavând nici posibilitatea să cunoască faptul că ar fi implicată în comiterea unei infracțiuni", se mai spune în motivarea instanței.

Pe de altă parte, în legătură cu acuzația de complicitate la șantaj adusă de procurorii DNA postului Antena 3, cu referire la faptul că au fost difuzate, după data de 30 mai 2013, emisiuni prin care s-a urmărit exonerarea de răspundere penală a lui Sorin Alexandrescu, denigrarea sistemului judiciar și influențarea deciziilor magistraților, judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat că această faptă, "chiar și în ipoteza în care a avut loc, nu poate constitui infracțiune".

"Este incontestabil că orice activitate infracțională a autorului infracțiunii de șantaj, inculpatul Alexandrescu Sorin, s-a epuizat odată cu reținerea sa de către organele judiciare, la data de 30.05.2013. Drept urmare, inculpata Antena 3 SA nu putea săvârși acte de complicitate la o infracțiune după data epuizării acesteia, conceptul de complicitate posterioară neputând exista. În mod obișnuit, ajutorul dat unei persoane care a săvârșit o fapta prevăzută de legea penală, ulterior comiterii acestei fapte, reprezintă infracțiunea de favorizare a infractorului, potrivit Codului penal din 1969, respectiv favorizarea făptuitorului, conform Codului penal în vigoare. Instanța nu putea proceda însă la o schimbare de încadrare juridică în acest sens a faptei anterior prezentate, deoarece actele inculpatei (difuzarea unor emisiuni TV) nu îndeplinesc 'de plano' condiția esențială pentru existența infracțiunii de favorizare a infractorului, anume să aibă capacitatea de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală sau judecata unei persoane", afirmă magistrații.

Judecătorii consideră că o emisiune TV, indiferent de conținut, nu ar trebui să influențeze deciziile instanței, cel mult poate crea un curent favorabil celui acuzat în opinia publică.

"În mod evident, o emisiune TV, indiferent de conținutul acesteia, nu poate avea aptitudinea de a influența deciziile magistraților, cel mult poate crea un curent de opinie favorabil celui acuzat în cadrul societății. Este însă de netăgăduit că organele judiciare nu își conduc activitatea în funcție de opinia publică, ci strict în conformitate cu dispozițiile legale. În aceste condiții, o eventuală campanie de presă demarată de postul Antena 3 (în faza de urmărire penală nu s-au administrat probe sub acest aspect) în sprijinul lui Alexandrescu George Sorin nu ar fi putut avea semnificație penală, ci ar fi putut atrage cel mult sancțiuni din partea Consiliului Național al Audiovizualului, în măsura în care ar fi fost îndeplinite condițiile pentru aplicarea acestora", se arată în motivarea CAB.

Instanța mai spune că entitățile mass-media din cadrul Grupului Intact au desfășurat campanii negative la adresa RCS&RDS încă din anul 2011, odată cu începerea neînțelegerilor grave dintre aceasta societate și SC Antena TV Group SRL.

"Drept urmare, nu se poate reține că 'știrile negative' la adresa RCS&RDS publicate sau difuzate de entități media deținute de Grupul Intact ar avea legătură cu fapta de șantaj comisă de inculpatul Alexandrescu George Sorin, atât timp cât, chiar potrivit celor arătate de conducerea RCS&RDS, entitățile media menționate începuseră o campanie negativă privind RCS&RDS încă din anul 2011", mai spun magistrații.

Potrivit DNA, în perioada 16 aprilie — 21 mai 2013, directorul Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, a exercitat în mod repetat și gradual acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție în legătură cu încheierea unui contract cu firma Bodu SRL, deținută de fiul lui Dumitru Dragomir.

Sorin Alexandrescu l-a amenințat pe Bendei că va publica o serie de documente, dacă nu acceptă semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune aparținând Antena TV Group, cu o valoare de 6.480.000 euro/an, pe o durată de 5 ani.

Actele de constrângere s-au exercitat în mai multe feluri, printre care și prin difuzarea unui spot publicitar pe Antena 3, în care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupție în care era implicat administratorul RCS&RDS.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Incident sexual între Gabriel Oprea și Kovesi? / Evenimentul ar fi avut loc în fostul birou al lui Ceaușescu de …

2 Val de vedete internate cu Covid la „Matei Balș”

3 „Mă simt mai bine” / Loredana Groza, postare din ambulanță

4 Citiți și voi ce manevre se fac pentru ca Leo de la Strehaia, fostul iubit al deputatei PSD Laura Vicol, să sc…

5 Citiți și voi ce avere are interlopul care i-a despicat capul cu sabia polițistului de la trupele speciale