Un medic avertizează: paracetamolul și ibuprofenul, două dintre cele mai utilizate analgezice fără prescripție, pot provoca leziuni grave ale ficatului, rinichilor și ulcere gastrice dacă sunt folosite prea frecvent.

Două medicamente celebre pe care românii se bazează când răcesc pot deveni periculoase

Două dintre cele mai frecvent utilizate analgezice fără prescripție ar putea pune oamenii în pericol de ulcere gastrice, insuficiență hepatică și leziuni renale, a avertizat un medic de top, potrivit dailymail.co.uk.

Dr. Dean Eggitt, medic de familie și CEO al Doncaster Local Medical Committee, avertizează pacienții să nu ia paracetamol (cunoscut și ca acetaminofen în unele țări) și ibuprofen mai mult decât ocazional, spunând că acestea pot provoca daune serioase.

El a declarat: „Toate aceste medicamente simple, eliberate fără prescripție, pot fi fatale dacă sunt luate în doze greșite—și unele, cum este paracetamolul, chiar într-o săptămână. Este o problemă enormă și oamenii nu recunosc riscul.”

Paracetamolul și ibuprofenul— folosite zilnic de milioane de oameni pentru a trata de la dureri de cap la febră—sunt sigure dacă sunt administrate corect.

Depășirea ușoară a dozei recomandate poate provoca leziuni permanente ale unor organe vitale

Dar chiar și depășirea ușoară a dozei recomandate pe parcursul unei săptămâni, nu doar într-o singură zi, poate provoca leziuni permanente ale ficatului și rinichilor, a avertizat Dr. Eggitt.

El a explicat că pericolul asociat ibuprofenului—un antiinflamator nesteroidian (AINS) folosit pentru ameliorarea durerii și febrei—provine din modul în care medicamentul este procesat de organism, iritând mucoasa stomacului și crescând riscul de ulcere gastrice.

„Analgezicele precum ibuprofenul sunt concepute pentru a reduce inflamația, dar, de fapt, ele doar irită stomacul, crescând riscul de ulcere dureroase, care în unele cazuri pot duce la peritonită.”

Peritonita apare atunci când mucoasa stomacului se infectează, ceea ce poate fi cauzat de utilizarea intensă a analgezicelor.

Netratată, această afecțiune poate pune viața în pericol. Peritoneul acoperă organele interne, inclusiv rinichii, ficatul și intestinul, care pot fi deteriorate atunci când mucoasa este infectată.

Aceasta apare cel mai adesea ca urmare a unui ulcer gastric care s-a spart—care poate rezulta din utilizarea regulată a antiinflamatoarelor.

Dr. Eggitt a adăugat: „Nu îmi amintesc când am mai luat ultima dată un analgezic fără prescripție, precum ibuprofenul—este ceva teribil.”

„Problema cu analgezicele este că adesea mască problema reală, întârziind diagnosticul unor afecțiuni serioase de sănătate”, a continuat el.

Oamenii iau paracetamolul „ca pe bomboane” pentru că este ușor de procurat de oriunde

Și în ceea ce privește paracetamolul, verdictul său a fost similar.

El a explicat că problema constă în modul în care oamenii iau paracetamol și modul în care acesta este procesat de ficat.

„Oamenii cred că paracetamolul este inofensiv deoarece este ușor de procurat, așa că îl iau ca pe bomboane. Dar chiar dacă nu depășești doza recomandată într-o zi, poți totuși să faci supradoză”, a spus el.

Când paracetamolul este descompus în organism, produce un produs secundar numit NAPQI.

La doze mici, acest produs toxic poate fi neutralizat de o substanță protectoare numită glutation.

Dar la doze mari, ficatul poate fi copleșit—dund la insuficiență hepatică permanentă, cauzată de o supradoză întârziată.

Există o preocupare tot mai mare legată de creșterea numărului de cazuri de boli hepatice, care au crescut cu 40% în ultimele două decenii.

Dr. Eggitt a spus: „Vedem prea des oameni care se prezintă cu icter—un semn evident de afectare hepatică—provocat de o supradoză întârziată, când pacienții au luat până la 10 doze de paracetamol pe zi, timp de o săptămână, depășind doza recomandată.”

Netratate, leziunile severe ale ficatului și cicatrizarea pot duce la ciroză, lăsând pacienții în nevoie de transplant hepatic.

Unele medicamente luate în mod repetat pot masca simptomele unor boli mai grave precum cancerul

Un alt medicament fără prescripție pe care Dr. Eggitt îl critică este loperamida—folosită pentru tratarea diareei.

Poate oferi o ușurare imediată pe termen scurt, reducând numărul de utilizări ale toaletei și întărind scaunul.

Funcționează prin încetinirea digestiei, permițând organismului să absoarbă mai multă apă din intestin.

Totuși, Dr. Eggitt a avertizat că utilizarea pe termen lung ar putea masca simptomele cancerului de colon, care poate fi fatal, mai ales dacă este diagnosticat în stadii avansate.

„Oamenii care se bazează pe loperamidă pot de fapt întârzia diagnosticul unui cancer de colon, ceea ce poate împiedica tratamentul salvator până când este prea târziu”, a explicat Dr. Eggitt.

Aproximativ 90% dintre pacienții cu cancer de colon care descoperă boala devreme, la stadiul 1, supraviețuiesc cel puțin cinci ani.

Dar odată ce cancerul s-a răspândit, prognosticul este mult mai sumbru, cu doar 10% dintre pacienții diagnosticați în stadiul 4 supraviețuind cel puțin cinci ani după diagnostic.

Cancerul de colon este a doua cauză principală de decese prin cancer în Marea Britanie, cu 16.800 de persoane decedând anual.

Și cazurile par să crească în rândul persoanelor sub 50 de ani.

Deși boala a fost mult timp asociată cu obezitatea, experții au observat că afectează și persoane sănătoase și active.

Astfel, unii experți au dat vina pe factorii de mediu la care tinerii sunt expuși mai mult decât generațiile precedente, inclusiv alimente ultraprocesate, microplastice și chiar expunerea la E.coli în alimente.

Există aproximativ 2.600 de cazuri noi de cancer de colon la persoane între 25 și 49 de ani anual în Marea Britanie și aproximativ 44.100 de cazuri noi la toate vârstele.

Per ansamblu, puțin peste jumătate dintre pacienții cu cancer de colon se așteaptă să fie în viață la 10 ani după diagnostic.

România, pacientul anxios cu geanta plină de pastile

În România, dulapul cu medicamente a devenit noua cămară . Avem farmacii la fiecare colț, frigidere pline cu siropuri și părinți care îți bagă un Nurofen în palmă la prima tuse. Pe Reddit, străinii se miră, psihologii vorbesc de anxietate colectivă, iar statisticile confirmă.

„Dacă România ar intra într-un cabinet de psihoterapie, ar sta pe canapea, ar scoate din geantă un pumn de pastile și ar spune: «Nu mă simt bine, dar iau ceva și trece.» Este imaginea simbolică a unei societăți care trăiește de decenii într-o stare cronică de anxietate și care a găsit un mecanism simplu de liniștire: farmaciile la fiecare colț și dulapurile pline cu medicamente”, explică psihologul clinician Laura Găvan pentru „Adevărul”.