Depresia este o tulburare de dispoziţie care poate provoca simptome severe ce afectează emoţiile, gândirea şi activităţile zilnice, cea mai mare frecvenţă a acestei afecţiuni la femei putând fi explicată prin existenţa unor factori biologici, hormonali şi sociali predispozanţi, spune medicul psihiatru Petronela Nechita, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi.

Potrivit acesteia, în cazul femeilor, sindromul premenstrual, menopauza şi naşterea reprezintă cauze posibile suplimentare pentru depresie.

Depresia, precizează medicul, este o tulburare de dispoziţie frecventă, ce poate avea consecinţe grave.

"Simptomele depresiei pot scădea capacitatea de a lucra sau de a studia, pot afecta somnul sau alimentaţia, putând reduce dramatic capacitatea individului de a se bucura de viaţă. Depresia este cauzată de o combinaţie de factori genetici, biologici, de mediu şi psihologici, însă nu este un semn al slăbiciunii unei persoane sau al unui defect al caracterului. Majoritatea persoanelor care suferă de depresie au nevoie de tratament pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate. Dacă sunteţi prieten sau membru al familiei unei femei cu depresie, puteţi oferi sprijin emoţional, înţelegere, răbdare. Încurajaţi-o să solicite ajutor specialistului, de exemplu, un psiholog sau psihiatru şi amintiţi-i că, în timp şi cu ajutorul tratamentului, se poate simţi mai bine", a declarat pentru AGERPRES medicul psihiatru Petronela Nechita.

Aceasta precizează că anumite medicamente şi unele afecţiuni medicale, cum ar fi o tulburare tiroidiană, pot provoca aceleaşi simptome ca depresia.

"Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit, fiind asociată, în percepţia generală, doar cu simptome ce ţin de latura psihică, însă, o persoană cu depresie poate prezenta şi multe simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, crampe sau probleme digestive. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice şi oamenii apelează deseori la unele specialităţi medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei. Dacă aveţi oricare dintre următoarele semne şi simptome de cel puţin două săptămâni, este posibil să suferiţi de depresie: stare de spirit tristă, anxioasă, sentimente de deznădejde sau pesimism, iritabilitate, sentimente de vinovăţie, lipsă de valoare sau neputinţă, scăderea energiei sau oboseală, dificultăţi de somn, trezire dimineaţa devreme sau somn excesiv, pierderea interesului sau a plăcerii pentru hobby-uri şi activităţi, lentoare în mişcare, senzaţie de nelinişte, dificultăţi de concentrare, de memorie sau de luare a deciziilor, modificări ale poftei de mâncare sau ale greutăţii, gânduri de moarte sau suicid sau tentative de suicid, dureri de cap, crampe sau probleme digestive fără o cauză fizică clară", mai spune dr. Petronela Nechita.

Doar anumite tipuri de depresie sunt specifice femeilor şi pot apărea în diferite etape ale vieţii acestora. În acest sens, este vorba despre perioada postpartum, perimenopauza şi ciclul menstrual, care în asociere cu schimbările fizice şi hormonale dramatice pot determina depresii.

"Sindromul premenstrual (SPM) este asociat cu o serie de simptome fizice şi psihologice care se produc înainte de perioada menstruaţiei, fiind o problemă medicală care afectează femeile de vârstă fertilă. Statisticile arată că mai mult de o femeie din 3 suferă de SPM, simptomele cele mai frecvente fiind: balonare, cefalee, acnee, dificultăţi de concentrare, creştere în greutate, sensibilitate a sânilor, oboseală, iritabilitate, anxietate, accese de plâns, tulburări de dispoziţie şi/sau depresie'', arată medicul.

Tulburarea disforică premenstruală (TDPM) este o formă severă de SPM, mai spune aceasta.

''Femeile gravide se confruntă în mod obişnuit cu diferite manifestări de dimineaţă, creştere în greutate şi schimbări de dispoziţie. Îngrijirea unui nou-născut este, de asemenea, o provocare. Multe mame experimentează baby blues - un termen folosit pentru a descrie modificări uşoare ale dispoziţiei şi sentimente de îngrijorare, nefericire şi epuizare pe care multe femei le experimentează uneori în primele două săptămâni după naşterea unui copil. Aceste stări durează de obicei o săptămână sau două şi apoi dispar atunci când o proaspătă mamă se adaptează la ritualul de îngrijire a unui nou-născut", menţionează Petronela Nechita.

Depresia perinatală este o tulburare de dispoziţie care poate afecta femeile în timpul sarcinii şi după naştere şi este mult mai gravă decât "baby blues", atrage atenţia medicul.

"Cuvântul 'perinatal' se referă la perioada dinaintea şi după naşterea unui copil. Mamele cu depresie perinatală au sentimente de tristeţe extremă, anxietate şi oboseală care le pot îngreuna îndeplinirea sarcinilor zilnice, inclusiv îngrijirea lor, a nou-născutului. Depresia perinatală afectează 10-20% dintre femei, fiind un episod depresiv care apare în timpul sarcinii şi de aceea îi spunem depresie prenatală, fie la 6-12 luni de la naştere, şi îi spunem depresie postnatală. Se estimează că depresia din timpul sarcinii afectează 7,4% până la 12,8% dintre femei, cele aflate în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină fiind cele mai susceptibile. Prevalenţa depresiei ce apare după naştere pare a fi de 10-15% în general şi de 25% la femeile cu venituri mici. Femeile cu depresie severă prezintă un risc crescut de auto-vătămare, consum de substanţe nocive, dificultăţi conjugale, dificultăţi parentale şi chiar sinucidere", mai spune dr. Nechita.

Totodată, perimenopauza sau tranziţia în menopauză, cum mai este cunoscută, este o fază normală în viaţa unei femei şi care, uneori, poate fi o provocare, avertizează aceasta.

''Dacă treceţi prin perimenopauză, este posibil să vă confruntaţi cu perioade anormale, probleme de somn, schimbări de dispoziţie şi bufeuri. Depresia afectează fiecare femeie diferit. Dacă vă confruntaţi cu iritabilitate, anxietate, tristeţe sau pierderea plăcerii în momentul tranziţiei menopauzei, este posibil să vă confruntaţi cu depresie perimenopauzală. Nu orice femeie care este deprimată experimentează fiecare simptom. Severitatea şi frecvenţa simptomelor, precum şi durata acestora vor varia în funcţie de individ şi de gravitatea bolii", explică dr. Petronela Nechita.

Potrivit medicului, chiar şi cele mai severe cazuri de depresie pot fi tratate.

Sursa foto: Daniela Malache

---

"Antidepresivele sunt medicamente utilizate în mod obişnuit pentru tratarea depresiei. Oamenii răspund diferit la antidepresive şi este posibil să fie nevoie să încercaţi diferite medicamente pentru a-l găsi pe cel care funcţionează cel mai bine. Există multe tipuri diferite de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia interpersonală. (...) De asemenea, terapeuţii pot combina şi adapta elemente şi abordări diferite. Oamenii de ştiinţă sunt dedicaţi cercetării în domeniul sănătăţii mintale, iar cercetătorii continuă să studieze depresia pentru a îmbunătăţi modul în care această afecţiune este diagnosticată şi tratată. De exemplu, acum se lucrează pentru a înţelege cum şi de ce modificările hormonilor de reproducere declanşează tulburări ale dispoziţiei, inclusiv depresia postpartum, tulburarea disforică premenstruală şi depresia perimenopauză. De asemenea, oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă mai bine de ce unele femei prezintă un risc mai mare decât altele de a suferi de depresie", concluzionează dr. Petronela Nechita. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Distribuie Distribuie Comentarii