Creșterea economică în România este sustenabilă, având în vedere că, în 2015, investițiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,2%, însă investițiile publice rămân insuficiente și ineficiente, iar pentru consolidarea situației economice este necesară continuarea reformelor structurale, susține ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

"În România, creșterea economică este sustenabilă și se bazează pe investiții. Avem un ritm de creștere în zona investițiilor de 7,5% în 2015 și o majorare a consumului final de 5,2%, deci investițiile rămân motorul în creștere. Ajustarea dezechilibrelor externe este preponderent structurală, structura exporturilor s-a îmbunătățit îndeosebi datorită exporturilor de medie și înaltă tehnologie și, nu în ultimul rând, suntem conștienți că pentru menținerea acestor tendințe pozitive și de creștere sustenabilă avem nevoie de creștere sustenabilă a PIB, avem nevoie de continuarea reformelor structurale", a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, cu ocazia prezentării Raportului de țară pentru România, realizat de Comisia Europeană.

Potrivit acesteia, raportul CE oferă o evaluare corectă a economiei românești, dar există și elemente care nu au fost surprinse în document.

"Considerăm că elementele surprinse de raport sunt corecte, este o evaluare lucidă și corectă, dar anumite elemente nu pot fi închise pe termen scurt, ci este nevoie de o perioadă mai lungă pentru rezolvarea lor. În privința condițiilor din piața muncii, raportul menționează că problemele persistă. Este adevărat, le avem în vedere, dar soluționarea acestor probleme reprezintă o chestiune pe termen lung. Eficiența sistemului de protecție socială și a celui de sănătate rămân limitate, este adevărat, dar și acestea sunt obiective care se realizează pe termen lung", a mai spus Anca Dragu.

Pe de altă parte, în documentul CE se menționează faptul că dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat, în România, iar condițiile de finanțare au fost stabile și favorabile și au susținut investițiile străine. În schimb, raportul arată că veniturile fiscale sunt relativ scăzute, 31% — 32% din PIB, față de media UE de 45% din PIB, dar componența acestor venituri fiscale este una adecvată, având în vedere că la taxele și impozitele indirecte România este mult peste media UE, însă la impozite directe mult sub această medie, a adăugat ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește elementele care nu au fost cuprinse în Raport, ministrul Finanțelor a menționat faptul că investițiile s-au redresat după scăderea din 2013 și se așteaptă ca această evoluție să se mențină și chiar să se îmbunătățească pe termen mediu.

"Investițiile publice se confruntă cu provocări considerabile în continuare. În tehnologie, investițiile sunt limitate, iar cele din infrastructură sunt și ineficiente și insuficiente", a explicat Anca Dragu, precizând că se lucrează constant la îmbunătățirea situației în acest domeniu.

Totuși. șeful de la Finanțe a subliniat faptul că rata de investiții din România în 2015 a fost peste media UE, ceea ce arată sustenabilitatea acestui proces, dar pe baza sectorului privat și mai puțin datorită sectorului public.

"Investițiile publice ca procent în PIB se situează peste media UE, dar România stă la fel și la nevoi", a subliniat Anca Dragu.

Cu toate acestea, România se situează pe locuri fruntașe în UE în ceea ce privește PIB-ul potențial, a cărui creștere potențială se află acum la nivelul de 3% și chiar la dinamica acestui indicator, având în vedere evoluția de la 1%, în 2011, la 3,8%, în 2017.

AGERPRES/(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruștei)