Aproape concomitent cu dronele rusești care au intrat în spațiul aerian al Poloniei și României, Rusia a demarat o campanie de dezinformare conform vechiului model cu care tratează toate ilegalitățile comise: neagă responsabilitate și acuză pe alții de ceea ce ai făcut.

Pe măsură ce Kremlinul propagă narațiuni de dezinformare care atacă Ucraina și Uniunea Europeană, Rusia desfășoară totodată operațiuni cu drone împotriva Ucrainei , unele trecând în state membre ale UE și NATO, precum Polonia și România. Așa s-a întâmplat și în noaptea de 9 septembrie, când aproximativ douăzeci de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez . O parte dintre acestea s-au prăbușit și o altă parte au fost doborâte de apărarea aeriană NATO.

Apoi a început atacul retoric, când o campanie FIMI (Foreign Influence and Manipulation Interference - “Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor”) rusească a vărsat narațiuni de dezinformare despre aceste incursiuni. Practic, se propaga descrierea unei acțiuni intenționate a unei puteri străine de a manipula faptele și a provoca confuzie, diviziune, frică și ură pentru a-și îndeplini scopurile militare, politice și economice. Tactica, ca de obicei, a fost de a spune orice, peste tot, în același timp, atâta vreme cât ceea ce se spune servește la negarea și deturnarea responsabilității rusești.

Portalul Comisiei Europene care combate dezinformarea pro-Kremlin, EU vs Disinfo , a analizat principalele linii de atac ala acțiunii.

„Nu s-a întâmplat nimic și nu noi am făcut-o”

Unii comentatori pro-ruși au afirmat că nu s-a întâmplat nimic sau, dacă s-a întâmplat, e vorba despre ceva nesemnificativ. Comentatorul pro-rus Aleksandr Dughin, de exemplu, a susținut: „Nu a fost nimic. Fragmente, resturi, explozii… Și polonezii au intrat în panică.” La rândul său, Vladimir Soloviov a luat în derâdere desfășurarea de către Polonia a sistemelor Patriot din cauza incursiunilor „doar trei sau patru drone”.

Alții au încercat argumente mai tehnice, cum ar fi ideea că dronele rusești au doar o rază de acțiune de 700 de kilometri, deci nu ar fi putut ajunge în Polonia. În realitate, dronele au fost modificate pentru a transporta rezervoare suplimentare de combustibil, ceea ce le-a mărit raza de acțiune. „În fața unor afirmații și negări contradictorii, trebuie să ne întrebăm: care versiune a adevărului ar trebui să o credem?”, arată analiza citată.

În general, publicații și comentatori s-au bazat pe afirmația că autoritățile poloneze sau ale UE nu au oferit „nicio dovadă” că dronele aparțin Rusiei. De fapt, rapoartele care arătau dronele rusești Gerbera doborâte au fost numeroase. O dronă intactă a fost găsită în Polonia, lângă Mnichow, la 300 de kilometri de granița ucraineană. A fost vorba despre o dronă rusească Gerbera.

„Ei” au făcut-o

Atacul a fost făcut de altcineva, de „ei”. „Ei” se referă la lista obișnuită de suspecți a Kremlinului, pe care îi învinuiește pentru acte agresive sau atrocități comise de propriile sale forțe. „Poate că Ucraina a făcut-o. Poate că au încercat să realizeze o „provocare” pentru a atrage Polonia în războiul împotriva Rusiei. Sau poate Polonia a făcut-o, încercând o altă provocare pentru a atrage NATO în război. Sau poate totul a fost o operațiune secretă a Occidentului, menită să saboteze negocierile de pace sau chiar să provoace Statele Unite să intre în război”, se arată în analiză.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a confirmat oficial că dronele care au intrat în spațiul aerian polonez în perioada 9-10 septembrie 2025 erau rusești, în timpul unui atac aerian rusesc la scară largă asupra Ucrainei. Liderii NATO, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, au condamnat încălcarea, șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, și prim-ministrul britanic Keir Starmer, confirmând responsabilitatea Rusiei.

„Sugestia că atacul cu drone a fost o înscenare ignoră lunga istorie de agresiune a Rusiei împotriva vecinilor săi. Se încadrează în modelul recunoscut de agresiune rusească și război hibrid care vizează vecinii săi, inclusiv invaziile anterioare neprovocate ale Ucrainei în 2014 și 2022, Georgia în 2008. Oficialii ruși și mass-media de stat au emis amenințări repetate împotriva Europei și SUA, alături de numeroase atacuri cibernetice, interferențe electorale, sabotaj, spionaj și campanii de dezinformare în întreaga Europă”, arată sursa citată.

Raza de acțiune și capacitățile dronelor rusești utilizate în atacul din 9-10 septembrie sunt documentate, iar investigațiile oficiale susțin concluzia că aceste drone provin de pe teritoriul controlat de Rusia.

Ideea din spatele campaniei de dezinformare e simplă: neagă evidența, în timp ce îndrepți degetul acuzator către oricine altcineva, arată sursa citată.

Și în România, din nou aceeași poveste

Câteva zile mai târziu, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României, într-un act pe care autoritățile române îl consideră intenționat. Și, surpriză: publicațiile pro-ruse au urmat același scenariu de dezinformare: „drona era ucraineană, Ucraina a lansat-o pentru a întoarce țările europene împotriva Rusiei, nu există dovezi că drona era rusească, România a protestat împotriva prezenței dronei doar după ce NATO i-ar fi spus să facă acest lucru, și așa mai departe.”

Ministerul român al Apărării a confirmat că drona era rusească. Dar dezinformarea pro-Kremlin susține că, poate, armata română a greșit și acum încearcă să dea vina pe Rusia.

În cazul României, oficialitățile ruse au apelat și la ironie:

„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”, a comunicat ambasada rusă, într-o postare pe Facebook.

Din nou a fost invocată „lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător”, iar protestul părții române a fost respins ca fiind „nefondat și nejustificat”.

Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, „în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”.

„Așa cum dronele Rusiei patrulează cerurile Europei, tot așa narațiunile sale de dezinformare planează mereu între negare, deturnare și minciună, încercând să ascundă mâna Kremlinului, în timp ce adevărul, asemenea dronelor însele, este imposibil de ignorat”, concluzionează Eu vs Disinfo.

.