Dublă impostură: cum şi-au scornit pensii speciale magistraţii CCR şi tot ei au ajuns să le judece. Ar pierde mii de euro

Dublă impostură: cum şi-au scornit pensii speciale magistraţii CCR şi tot ei au ajuns să le judece. Ar pierde mii de euro

Pensiile speciale acordate judecătorilor CCR au fost impuse iniţial printr-o decizie chiar a Curţii Constituţionale, şi nu prin lege, în urma unei sesizări făcute de Monei Pivniceru, ea însăşi judecător CCR. Doi ani mai târziu, PSD doar a dublat decizia printr-o lege. Acum, Curtea va hotărî dacă taxarea cu 85% a pensiilor speciale e constituţională, în condiţiile în care 7 magistraţi din 9 sunt ei înşişi beneficiari de pensii speciale, scrie Adevărul.

În 2016, judecătorul CCR Mona Pivniceru a sesizat Curtea Constituţională, instituţia din care făcea parte. Motivul: Pivniceru, fost judecător la Curtea Supremă, dorea să se pensioneze, dar nu avea 25 de ani vechime pentru a obţine pensia specială acordată magistraţilor. Îi mai lipseau câţiva ani. În 2012, Mona Pivniceru demisionase din magistratură pentru o scurtă carieră politică: devenea ministru al Justiţiei în guvernarea Ponta. Ulterior, în 2013, a fost numită de alianţa PSD-PNL (USL) la CCR.

Aşadar, după trei ani la Curte, Mona Pivniceru a cerut ca mandatul de judecător CCR să fie considerat vechime pentru pensia de serviciu a magistraţilor, deşi diferenţa profesională între un judecător clasic şi unul constituţional e incomparabilă. Potrivit legii, judecătorii CCR nu trebuie să fie neapărat foşti magistraţi (judecători sau procurori), ci e suficient să aibă ”o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Aşadar, un profesor anonim de la o universitate de drept privată, dar cu puternice legături politice, poate ajunge titular la Curte.  În schimb, judecătorii clasici trec mai multe examene dificile pentru a ajunge în vârful carierei. Pe scurt, pentru o funcţie la CCR contează sprijinul politic. În schimb, un loc în instanţă (judecătorie, tribunal, Curtea de Apel, Curtea Supremă) poate fi obţinut strict pe baza performanţei profesionale.

Însă CCR – condusă la acea vreme de Augustin Zegrean – nu a ţinut cont de aceste nuanţe juridice şi morale, prin urmare a admis sesizarea colegei Mona Pivniceru  - care, totuşi, a avut minima decenţă de a nu lua parte la judecarea cauzei. Din 2016, mandatul de judecător CCR, care se întinde pe 9 ani, se consideră vechime în magistratură. Practic, folosind demersul Monei Pivniceru, judecătorii CCR şi-au oferit singuri pensii speciale. Astfel, pe lângă Mona Pivniceru, au profitat absolut toţi judecătorii care au activat la Curte în ultmii 30 de ani, politruci numiţi de Iliescu, Constantinescu, Băsescu, PSD, PNL, PDL şi UDMR.

PSD a dublat pomana cu o lege
În 2018, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a adoptat un proiect de lege care stabilea pensie specială şi pentru magistraţii CCR. Practic, legea dubla decizia din speţa Pivniceru. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Pe baza acestui calcul s-a ajuns la pensii imense pentru magistraţii CCR. Mai mult, Parlamentul a permis cumularea pensiei speciale de la CCR cu alte pensii şi salarii. Pe scurt: liber la toate privilegiile posibile din bani publici! Era perioada în care Liviu Drganea torpila statul de drept şi avea nevoie de sprijinul CCR.

Conflict vădit de interese
Pe fondul alegerilor locale şi parlamentare care se apropie, Parlamentul a adoptat săptămâna trecută o lege, prin consens politic absolut, care stipulează că pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, magistraţi CCR, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii. A doua zi după adoptare, Avocatul Poporului (Renate Weber) şi Curtea Supremă au anunţat că sesizează CCR, pe motiv că taxarea pensiilor speciale, cadoul oferit de politiceni unor categorii sociale de-a lungul vremii, e discriminatorie.

Aşadar, CCR va decide dacă legea adoptată de Parlament e constituţională sau nu. 7 din cei 9 magistraţi CCR care vor judeca speţa sunt ei înşişi beneficiari de multiple pensii speciale pe care le cumulează cu alte venituri din bani publici. Doar Simina Tănăsescu şi Giani Stan fac excepţie, pentru că nu au încă vârsta de pensionare. Ca legea să treacă de filtrul Curţii, ar însemna ca 7 din cei 9 judecători CCR să renunţe singuri la venituri de mii de euro lunar.

Valer Dorneanu. În ultima declaraţie de avere (aferentă anului 2018), preşedintele CCR menţiona că încasează, anual, 322.200 lei ca pensie specială de magistrat. În plus, Dorneanu beneficiază şi de o pensie specială de aproape 75.000 de lei pentru activitatea de fost parlamentar. În conturile lui Dorneanu mai intră şi pensia de stat - 22.800 de lei, obţinută pe baza contributivităţii ca profesor. La aceste sume se mai adaugă leafa de la CCR în valoare de 301.000 lei, plus salariul de profesor la Universitatea Nicolae Titulescu, adică 50.800. Aşadar, şeful CCR câştigă lunar aproximativ 65.000 de lei, adică peste 13.000 de euro. Din  pensiile speciale adună aproape 7.000 de euro lunar. Aşadar, în cazul în care legea ar trece, ar rămâne fără aproape jumătate din venit.

Marian Enache. Fostul deputat PSD şi UNPR încasează de la stat, anual, nu mai puţin de trei pensii şi un salariu. Astfel, în 2018, a primit 321.000 de lei pensie de judecător CCR, 91.000 de lei pentru mandatele de parlamentar şi 23.000 de lei pensia de stat. Pe lângă acestea, Marian Enache a mai încasat un salariu de 297.000 de lei, adică aproape 25.000 de lei lunar (5.200 de euro) şi o indemnizaţie de 12.000 de lei pentru participarea la Revoluţia din 1989. În total: 13.000 de euro lunar. Peste 7.000 de euro doar din pensii speciale.î

Mona Pivniceru. Pe lângă salariul de la CCR, care în 2018 a depăşit 300.000 de lei, plus banii cuveniţi ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate, Pivnicearu a beneficiat de o pensie specială de 384.000 de lei. În total, veniturile sale depăşesc 12.000 de euro lunar, din care pensia specială, pentru care s-a luptat în 2016, depăşeşte 6.700 euro.

Livia Stanciu. Fosta şefă a Curţii Surpeme a primit, la rândul ei, 450.000 de lei, adică pensiile speciale care i se cuveneau, precum şi nişte bani provenii din restanţe salariale, iar salariul din anul 2018 s-a ridicat la 280.000 de lei. Pe scurt, 730.000 de lei au intrat în conturile Liviei Stanciu. La cursul zilei, 12.800 de euro lunar, din care 7.894 de euro proveniţi din pensia specială.

Daniel Morar. Fostul şef al DNA, care din  postura de magistrat CCR a pulverizat munca procurorilor, se numără şi el printre pensionar de lux. Primeşte anual o pensie de 350.000 de lei ca fost procuror, în timp ce salariul primit de la Curte este de aproximativ 280.000. Aşadar, peste 11.000 de euro lunar, din care 6.000 înseamnă pensia specială.

Attila Varga. Magistratul susţinut de UDMR  primeşte şi el pensie specială, dar una ceva mai mică. Doar 100.000 de lei a încasat judecătorul CCR în 2018, plus un salariu de aproximativ 28.000 de lei. În buzunarele lui Varga intră lunar 7.300 de euro, din care doar 1.736 euro reprezintă pensia specială.

Constantin Deliorga. A fost numit anul trecut la CCR de PSD, mai exact de Liviu Dragnea. Magistratul Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa şi a ieşit la pensie în vara anului trecut, imediat după ce a fost numit la CCR. Încă nu şi-a publicat declaraţia de avere pe site-ul CCR, dar încasează pensie specială ca fost magistrat.

Alte privilegii
Pe lângă bani, judecătorii CCR se bucură şi de superimunitate penală. Ei nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaşi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general. Problema e că pentru a fi aprobată o asemenea cerere în plen, ea trebuie votată de două treimi dintre judecători, adică de şase din nouă. Nu în ultimul rând, magistraţii CCR au şi paşaport diplomatic.

7.000 de euro lunar încasează Valer Dorneanu, preşedintele CCR, din pensii speciale

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Fugarul Rizea îl dă în gât pe Adrian Năstase / Unde au fost dosite tablourile scumpe înainte de percheziți…

2 Un zvon...

3 Surpriză totală! Cu cine suntem, genetic, aproape identici

4 Cum funcţionează softul de spionaj Pegasus, cum poţi vedea dacă eşti „pândit” prin telefon

5 Banii City Insurance s-au dus în buzunarele cumnatului lui Adrian Năstase?