După atentate, 58% dintre belgieni sunt furioși, 18% - se tem (sondaj)

După atentate, 58% dintre belgieni sunt furioși, 18% - se tem (sondaj)

La fel ca francezii după atentatele din ianuarie și apoi noiembrie 2015, de la Paris, mulți belgieni refuză să se lase cuprinși de deznădejde după atentatele din 22 martie anul curent. Potrivit unui sondaj comandat de fundația 'Aceasta nu este o criză' (Ceci n'est pas une crise) și ale cărui prime concluzii sunt publicate de cotidianul belgian Le Soir, frica este sentimentul dominant doar pentru un belgian din cinci, în timp ce 58% dintre belgieni sunt cuprinși de furie.

Chiar dacă frica a cuprins doar 18% dintre belgieni, trei cetățeni din zece ai acestei țări recunosc că vor evita locurile publice în săptămânile ce vor urma, atitudine care ajunge până la 49% în rândul musulmanilor din această țară. Astfel, un musulman din doi din Belgia se teme să frecventeze locuri publice, de frica unor noi atentate, dar și a unor agresiuni xenofobe sau islamofobe.

De asemenea, șase din zece belgieni sunt de părere că 'dacă statul ar fi gestionat mai bine, de-a lungul anilor, integrarea imigranților non-europeni, actele teroriste ar fi putut fi evitate'. Incapacitatea statului belgian de a-i localiza și aresta pe teroriști este criticată de un belgian din doi (53%), în timp ce lipsa cronică de investiții din justiție, poliție și securitate constituie subiect de critică pentru aproape șapte din zece cetățeni ai Belgiei.

În ceea ce privește acțiunile care ar trebui întreprinse ca răspuns la atacurile teroriste, șapte din zece belgieni cred că întărirea măsurilor de securitate nu va împiedica producerea de noi atentate, dar în același timp, în mod paradoxal, unul din doi cetățeni ai acestei țări (54%) consideră că cel mai bun răspuns ar consta în majorarea numărului de polițiști și militari pe străzi, 52% dintre ei ar accepta reducerea a o parte dintre libertățile lor în favoarea securității și 79% cer 'o conducere puternică, pentru a face ordine în toate acestea'.

Un alt paradox este acela că, în timp ce 86% dintre cei intervievați cer 'să se facă totul pentru a nu cădea în plasa întinsă de gruparea Stat Islamic' și 69% se tem de ascensiunea partidelor ce vor dezvolta un discurs al urii, în același timp 36% dintre belgieni îi consideră pe musulmani 'complici' la asemenea acte și doar 31% cred că și musulmanii sunt victime.

Fundația 'Aceasta nu este o criză' e un club de discuții ai cărui membri sunt personalități din Belgia și nu numai, cum ar fi politicianul Guy Verhofstadt, caricaturistul Pierre Kroll sau scriitorul Amin Maalouf.

Atentatele de la Bruxelles din 22 martie au cauzat moartea a 32 de oameni și rănirea altor 340.

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Vicențiu Purcărea, editor online: Ada Vîlceanu)

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Tun de 400 de milioane de euro! / Cui au dat liberalii licențele pentru nămolul de la Techirghiol și sarea de la…

2 „Femeile care vor să facă sex să poarte la job un cerculeț verde pe rever” / Controversă provocată de George Bu…

3 Alcov politic / În sfârșit, tractoristul Stănescu a primit verde de la Cotroceni să depună moțiunea de cenzură

4 Scandal la Zona liberă Curtici-Arad! „Marmota” s-a dedulcit la „ciocolată”?

5 Așa o fi?