Una dintre cele mai expresive actriţe din teatrul şi filmul românesc, Margareta Pogonat, ar fi împlinit astăzi, 6 martie, 90 de ani. A avut parte de multă suferință și de chinuri groaznice în ultimul an de viață.

Despre actriţa Margareta Pogonat, care a murit în 2014, la vârsta de 81 de ani , în urma unei suferinţei cauzate de cancer, regretatul actor Mitică Popescu spunea că a fost un „om chinuit“, dar şi o actriţă „minunată“ şi „foarte talentată“. „Săraca, s-a chinuit ani de zile, 15 ani a făcut navetă la Ploieşti, a fost angajată la Ploieşti până a reuşit să ajungă în Bucureşti. A fost un om care s-a chinuit şi cu căsnicia. Un om chinuit, dar foarte talentat“, spunea la acea dată Mitică Popescu.

Actriţa s-a născut la Iaşi pe 6 martie 1933. Tatăl său, Petru Pogonat, a fost jurist şi om politic, care a îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi în 1921. Mama ei a fost o actriţă renumită a acelor vremuri. Când era mică, Margareta Pogonat dorea să se facă medic chirurg, însă datorită mamei sale, a îndrăgit scena.

Cuceritoare, seducătoare și grațioasă

În cinematografie a debutat în anul 1957, cu rolul din filmul „Pasărea furtunii“, alături de Mircea Albulescu, Ştefan Ciubotăraşu, Paul Sava, Costache Antoniu şi Fory Etterle. De-a lungul carierei, actriţa a întruchipat ipostaze diferite, fiind cuceritoare, seducătoare şi graţioasă, dar şi o mamă serioasă, femeie de casă.

A fost căsătorită, divorţată și a trăit o dramatică poveste de iubire cu partenerul ei, Cornel Coman , din filmul „Drum în penumbră“ (1972), regizat de Lucian Bratu. Povestea s-a încheiat tragic: actorul s-a stins fulgerător din viață la doar 44 de ani.

Într-un interviu pe care l-a acordat la vârsta de 75 de ani, actrița a susținut că singurul regret pe care îl are este că nu le-a oferit fiicei și nepoatei sale mai multă atenție și că s-a concentrat numai pe viața pe care o trăia la teatru.

„Toată viața am făcut sacrificii pentru teatru, în ceea ce mă privește, în ceea ce privește familia mea. Am o fiică și o nepoată cărora le-am alocat mai puțin timp decât ar fi meritat”, a declarat actrița într-un interviu, conform pressreader.com

O carieră spectaculoasă

A jucat în zeci de roluri, dar cei mai mulți dintre noi o asociem cu figura soșiei înțelegătoare, iubitoare, răbdătoare, ca în filmul ”Actorul și sălbaticii” sau în serialul ”Pistruiatul”.

În teatru, imediat după debutul cu „Două lozuri“ (1959), alături de Grigore Vasiliu Birlic, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoşani, actriţa a jucat pe scena Naţionalului ieşean (1961-1963) şi mai apoi, până la pensionare, la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti. Din 1974, a jucat Teatrul Nottara în multe spectacole, printre care „O noapte furtunoasă“, de I.L. Caragiale, „Casa Bernardei Alba“, de Federico Garcia Lorca, „Copiii Soarelui“, de Maxim Gorki sau „Dansul morţii“, de August Strindberg.

În 1975, Margareta Pogonat a jucat în filmul „Actorul şi sălbaticii“, de Manole Marcus, distins cu două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România. A jucat şi în „Gloria nu cântă“ (1976), „Regăsirea“ (1977), „Clipa“ (1979), „Gaiţele“ (1993), „Binecuvântată fii, închisoare“ (2002), serialul „Cuscrele“ (2005) şi „Margo“(2006).

A fost mama lui Pistruiatul

Margareta Pogonat a jucat în filmele „Două lozuri“ (1957), „Lumină de iulie“ (1963), „Meandre“ (1966), „Legenda“ (1968), „Tinereţe fără bătrâneţe“ (1968), „Pope Joan“ (1972), „Zestrea“ (1972), „Trei scrisori secrete“ (1974). A fost mama celebrului personaj Pistruiatul, în serialul românesc omonim din anul 1973, care a avut 10 episoade. Serialul povesteşte aventurile ficţionale ale băiatului pistruiat Mihai Pleşa, pe măsură ce acesta devine implicat în sprijinirea mişcării ilegaliste. Regizat de Francisc Munteanu, din distribuţia serialului au mai făcut parte Sergiu Nicolaescu şi Costel Băloiu (în rolul Pistruiatul).

Avea să joace şi mult teatru la prestigiosul „Nottara”, din Bucureşti. Colegii ei din UNITER și ACIN o vor premia de mai multe ori, de-a lungul carierei.

Mai puţin se ştie că, în 1972, joacă în producţia britanică ; „Papesa Ioana” alături de Liv Ullmann, Oliva de Havilland şi Maximilian Schell.

A fost regizor și profesor

Margareta Pogonat a lucrat şi ca regizor, punând în scenă spectacole precum „Cineva are să vină“ (de Jon Fosse), „Caii la fereastră“ (de Matei Vişniec) şi „Gustul mierii“ (de Shelagh Delaney). Activitatea de peste 40 de ani de teatru şi film a fost încununată de peste 12 ani de învăţământ. După 1990, Margareta Pogonat a devenit profesor de actorie, fiind un pedagog respectat şi îndrăgit de studenţi. Despre această grea şi frumoasă meserie, Margareta Pogonat spunea:

„Pe studenţii mei îi învăţ ceea ce am învăţat şi eu: teatrul“’. Pentru că teatrul este „o ştiinţă exactă, care observă, investighează şi conclude. Apoi se face pasul de la ştiinţă la artă. Pas care nu se poate defini în cuvinte“.

În 1967 i s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I „pentru merite în domeniul artei dramatice“, iar în 2009 a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 2011, Margareta Pogonat a primit un ultimo omagiu: o stea pe aleea „Walk of Fame“ în faţa cinematografului din Ploieşti.