Serviciile de intelligence daneze susțin că SUA ar reprezenta o amenințare la securitatea Danemarcei și a Uniunii Europene, iar ideea capătă tot mai multă susținere în Europa. Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul în securitate Hari Bucur Marcu contrazice teoria danezilor și vorbește despre un paradox: Europa e tot mai antiamericană, dar în același timp reproșează Americii că nu o mai apară gratis și refuză să-i plătească facturile.

Relația Europei cu Statele Unite ale Americii este tot mai mult pusă la încercare. Diferențele ideologice și discursul administrației Trump, coroborat cu o anumită ipocrizie a Europei, obișnuită de zeci de ani ca facturile securității sale să fie plătite de Washington au afectat relațiile transatlantice mai cu seamă în ultimul an. Ca într-o veritabilă partidă de tenis cu Atlanticul pe post de fileu invizibil, cele două părți se acuză reciproc, în timp ce Moscova și Beijing jubilează și le cântă prohodul.

Europa, tot mai antiamericană

Pe măsură ce antiamercanismul european, binecunoscut încă din perioada gaullistă a Franței, începe să iasă tot mai mult la iveală, Bruxelles-ul tinde să joace pe această carte. Dovadă și politica președintelui francez Emmanuel Macron, care a precedat reacțiile Europei de azi și care a promovat intens, dar fără foarte mult succes conceptul de autonomie strategică europeană, dar nu numai atât. Liderul de la Palatul Élysée a vorbit cu ani înainte despre decesul NATO și a insistat pe ideea unei armate europene care să apere vechiul continent inclusiv de Statele Unite ale Americii.

Privite cu rezerve la început, ideile sale au câștigat tot mai mulți adepți în Europa, mai cu seamă în ultimul an. Totul într-o perioadă în care Europa se simte amenințată de administrația Trump și acuză America de joc dublu , atât în negocierile cu Rusia, cât și în relațiile cu Uniunea Europeană.

Dovadă și faptul că aproape jumătate dintre europeni îl consideră pe Donald Trump un dușman, așa cum arată un sondaj realizat în nouă state membre ale Uniunii Europene și publicat de revista franceză Le Grand Continent. Concret, 48% dintre europeni îl consideră un dușman pe Donald Trump.

Cele nouă țări incluse în studiu au fost Franţa, Germania, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Croaţia, Belgia şi Ţările de Jos.

În același timp, administrația de la Washington este văzută de marile cancelarii europene ca un accident al istorie și ca un element retrograd susținător al partidelor aflate în dizgrația Bruxelles-ului, cele așa-zis suveraniste. Nu în ultimul rând, America este privită și ca o amenințare la ideea unei Europe federale. Totuși, ca un paradox care nu le-a scăpat unora, Europa pretinde în continuare ca Statele Unite ale Americii să-i asigure securitatea și să o apere de o Rusie care aparent e blocată în Ucraina.

Hari Bucur Marcu contrazice teoria danezilor

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu vorbește, într-o analiză pentru „Adevărul”, despre o stare de confuzie în care s-ar afla Uniunea Europeană și susține că ideologia de stânga care conduce în general vechiul continent ar fi ostilă Washingtonului. De aici și acest antiamericanism, observat de-a lungul timpului nu doar în Danemarca, ci pe aproape întreg teritoriul european.

„Este exagerat și cumva anormal ceea ce susține Danemarca, dar și alți europeni care văd în SUA o amenințare. America nu e o amenințare la adresa Europei. E o problemă de ideologie a unei Europe de stânga, dar nu doar atât. Statele Unite ale Americii își doresc să învețe Europa să-și poarte singură de grijă și nu vor să mai plătească singure factura europenilor. De aici și reacția Europei, care e uneori mai rău ca un cerșetor care își înjură binefăcătorul, atunci când acesta nu vrea să-i mai facă favoruri. Atâta tot că americanii nu au abandonat Europa, ci vor să o învețe să se descurce singură și vor să scoată afară din Europa interesele Chinei. Pentru că China s-a instalat tot mai serios în Europa, a prins rădăcini, iar SUA nu-i pot permite Beijingului să domine lumea”, spune Hari Bucur Marcu.

În același timp, Danemarca, țară în care premierul socialist Mette Frederiksen, liderul Partidului Social Democrat, conduce o coaliție de centru-stânga care era atașată profund de fosta administrație americană de stânga, dar ar fi ostilă republicanilor, spune Hari Bucur Marcu.

„Americanii vor să apere Danemarca și Europa de Rusia și de China, dar mai presus de orice vor să-i învețe pe europeni să se apere singuri. Acum, Danemarca reacționează precum țările comuniste. În realitate, americanii vor o Europa puternică, dar independentă și capabilă să stea pe propriile picioare, fără să se teamă de Rusia sau de China. Iar europenii nu sunt pregătiți pentru asta. Pentru că e un paradox aici. Și în asemenea condiții, tu Uniunea Europeană să ai o populație de 450 de milioane, spre 500 de milioane, de 4 ori mai mare decât Rusia, să ai un produs intern de 20 de ori mai mare decât Rusia, dar să te temi de Rusia... Nu poate fi ceva serios. Doar că europenii, începând cu germanii, s-au obișnuit să fie dependenți de gazele Rusiei”, adaugă expertul.

Europa, mai spune Hari Bucur Marcu, nu poate renunța complet la trecut și nici la globalismul promovat de America lui Barack Obama.

„Aici sunt două aspecte, două modele de globalizare. Unul este al pieței globale, în care piața înseamnă automat capitalistă. Că altfel nu e piață. Deci este modelul pieței globale în care toți competitorii trebuie să respecte o anumită etică și să intre într-o competiție reală. Și în general, în capitalism, schimburile trebuie să fie făcute în așa fel ca toți participanții să aibă de câștigat. Și mai este al doilea model internațional sau internaționalist cel al comuniștilor. Pornind de la lozinca «proletari din toate țările, uniți-vă!» și ajungem la modelul pe care l-a practicat Uniunea Sovietică. În care sunt dependenți unii de alții în funcție de ideologie. În momentul în care vedem că un stat își face politica internațională pe bază de ideologie, înseamnă că aduc modelul comunist, modelul socialist sau neomarxist. Și acesta e și cazul Danemarcei”, subliniază expertul.

Leaderhip-ul precar al UE i-a adus un veritabil declin economic

Hari Bucur Marcu amintește declinul accentuat al Uniunii Europene, care contează tot mai puțin în plan politic, iar în plan economic se află într-un adevărat picaj. În opinia sa, vina o poartă leadership-ul slab al Europei, incluzând aici și Marea Britanie, și politicile economice greșite de stânga, anticapitaliste, așa cum este cazul politicilor de mediu.

„Europa ar trebui să redevină ceea ce a fost acum 20 de ani, când circa 25% din PIB-ul internațional se realiza în Uniunea Europeană. Acum, doar undeva la 14%, iar UE nu mai e competitivă economic, iar în plan politic contează tot mai puțin. În momentul în care Europa se va trezi și va dori cu adevărat să redevină competitivă, va avea nevoie de prețuri la energie care să-i permită asta. Acum, în Uniunea Europeană energia costă în unele cazuri și de cinci ori mai mult ca în America. Că sunt fel de fel de taxe și condiții, politici greșite ca cele de mediu care ucid economia. Iar când UE se va trezi, va avea nevoie de America și de sprijinul americanilor. Deocamdată, însă, leadership-ul european e de tot râsul. Râde lumea de UE și curând nimeni nu o să mai bage în seamă cu așa leadership. Și nici Marea Britanie nu stă mai bine. Ăștia sunt europeni, cu tot cu Starmer, cu tot cu Macron. Iar de alți lideri europeni ce să mai spui? Sau de ăștia ai danezilor, care-s cu totul 5-6 milioane de oameni? Cine să-i ia în serios?”, punctează Hari Bucur Marcu.

Probleme și mai mari pentru România

În ce privește România, situația ar fi și mai gravă, consideră Hari Bucur Marcu. Beneficiar al securității asigurate de americani, România devine din ce în ce mai antiamericană. Asta în timp ce în România există un haos generalizat, iar leadership-ul este inexistent. Pe acest fond, spune expertul, rușii nici nu mai au motive să ne atace sau să încerce să ne facă vreun rău.

„Într-o Uniune Europeană care e dependentă de gazele Rusiei și de industria Chinei, dar și de securitatea asigurată de SUA, România și-a pierdut orice idei de politică externă. Cumva e ca în bancul cu cerșetorul căruia nu-i mai dai banii tăi. Ați văzut vreodată cum reacționează un cerșetor când cineva îi zici «dom'le, în loc să-ți dau degeaba un leu, mătură-mi și mie în fața curții și îți dau 10 lei.» Iar cerșetorul nu numai că nu vrea, dar îl și înjură. Așa fac și europenii cu americanii. Iar România... Păi nici nu trebuie să vină rușii peste noi. De ce să vină rușii să ne facă ceva când noi ne facem singuri mai mult rău? Ne ratăm toate țintele de deficit și inflație, nu suntem capabili nici să luăm banii europeni, noi numai ne furăm între noi și nu suntem capabili să avem o politică externă proprie”, încheie Hari Bucur Marcu.

Cine este Hari Bucur Marcu

Expert în securitate recunoscut la nivel internațional, Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României. În același timp, Hari Bucur Marcu este considerat unul dintre experții care și-au adus contribuția la integrarea României în NATO. Cu relații excelente peste Ocean, el avut o contribuție importantă la succesul României, care a intrat oficial în NATO în anul 2004.

De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucraineană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucraineană.

A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.