Efectul de bumerang al depopulării rurale: De ce ard satele și pădurile Europei

Europa se confruntă cu una dintre cele mai grave sezoane de incendii de vegetație din ultimii ani. Pe lângă temperaturile extreme și secetă, abandonarea terenurilor agricole și lipsa lucrărilor de întreținere a pădurilor contribuie la răspândirea focului.

Sute de mii de persoane au fost evacuate în Europa din cauza incendiilor de vegetație Foto: EPA-EFE

Incendiile de vegetație au distrus aproximativ 699.000 de hectare în Europa în 2026, o suprafață de peste patru ori mai mare decât cea a Londrei, și au determinat evacuarea a sute de mii de persoane. Spania, Franța și Grecia s-au numărat printre țările afectate de incendii devastatoare , însă amploarea dezastrului nu poate fi explicată doar prin schimbările climatice și temperaturile ridicate.

O analiză realizată de Reuters arată că un alt factor important este transformarea peisajului rural european. Pe măsură ce populația părăsește satele, terenurile agricole sunt abandonate, iar arbuștii și copacii se extind în zone care înainte erau folosite pentru agricultură și pășunat. Vegetația neîngrijită se acumulează, iar incendiile se pot răspândi mai ușor pe suprafețe întinse.

Cum contribuie abandonarea terenurilor la răspândirea incendiilor

În zonele rurale din apropierea Madridului, peisajul era format în trecut din terenuri agricole, pășuni și drumuri care fragmentau vegetația. Dacă izbucnea un incendiu, aceste delimitări puteau limita extinderea flăcărilor.

În ultimele decenii, însă, multe terenuri au fost abandonate, iar vegetația s-a extins treptat. Suprafețele împădurite au devenit mai compacte, iar pădurile tinere au ocupat terenuri agricole și au unit zone care înainte erau separate.

Potrivit analizei Reuters, această schimbare permite incendiilor să se extindă mai rapid. Atunci când vegetația este uscată, flăcările pot trece dintr-o zonă în alta, iar mai multe focare se pot uni într-un incendiu de mari dimensiuni, dificil de controlat de echipele de intervenție.

Fenomenul este important în contextul încălzirii climatice, care favorizează perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate redusă. Vegetația crescută în perioadele ploioase poate deveni combustibil pentru incendii atunci când se usucă în timpul verii.

Spania, printre cele mai afectate țări

Unul dintre cele mai grave incendii ale sezonului a izbucnit pe 22 iulie, în apropierea localității Burgohondo, din provincia Ávila, la aproximativ 90 de kilometri vest de Madrid. Potrivit autorităților spaniole citate de Reuters, focul a pornit de la scântei produse de utilaje grele și s-a extins rapid, fiind alimentat de vânt.

Incendiul s-a unit ulterior cu alte două focare, din apropierea localităților Almorox și San Martín de Valdeiglesias. Până la stingerea ultimelor puncte fierbinți, pe 3 octombrie, flăcările afectaseră aproximativ 63.000 de hectare, potrivit datelor regionale citate de Reuters.

Peste 60.000 de persoane au fost evacuate în urma incendiului. Flăcările au distrus locuințe, restaurante, facilități sportive și ferme.

În total, incendiile au afectat peste 300.000 de hectare în Spania în acest an, potrivit Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS), citat de Reuters. Suprafața este de aproximativ trei ori mai mare decât media anuală a țării din ultimele două decenii.

Cel puțin 21 de persoane au murit în incendiile din Spania, ceea ce face ca sezonul din 2026 să fie unul dintre cele mai mortale din ultimele decenii.

Suprafața împădurită a Spaniei a crescut cu 38% din 1990

Analiza Reuters arată că suprafața împădurită a Spaniei a crescut cu 38% între 1990 și 2025, ajungând la 19,1 milioane de hectare. Evoluția este legată, printre altele, de abandonarea terenurilor agricole și de programele de plantare a copacilor pe foste terenuri agricole.

În zona afectată de incendiul din provincia Ávila, suprafața clasificată drept pădure a crescut cu aproximativ 54% între 1990 și 2018, potrivit analizei imaginilor și datelor de acoperire a terenului realizate de Reuters.

Specialiștii citați de agenția de presă avertizează că extinderea pădurilor nu reprezintă, în sine, problema. Riscurile cresc atunci când vegetația nu este întreținută, iar lemnul mort, arbuștii și alte materiale inflamabile nu sunt îndepărtate.

În anumite condiții, flăcările se pot propaga de la iarbă la arbuști și apoi la coroanele copacilor. Odată ajuns focul în partea superioară a vegetației, incendiul poate deveni mult mai greu de controlat.

Printre măsurile de prevenție indicate de specialiști se numără curățarea vegetației, îndepărtarea arbuștilor, arderea controlată și pășunatul. Aceste intervenții pot reduce cantitatea de material inflamabil și pot limita propagarea flăcărilor.

Prevenția incendiilor, în urma cheltuielilor pentru stingerea lor

Gestionarea terenurilor și prevenirea incendiilor depind în mare măsură de autoritățile regionale din Spania, în timp ce guvernul central poate trimite resurse suplimentare, inclusiv aeronave și echipe de intervenție.

Reuters citează o analiză a cheltuielilor regionale pentru prevenirea și stingerea incendiilor, potrivit căreia regiunile spaniole au alocat cel puțin 1,8 miliarde de euro în 2025 pentru aceste activități. Aproximativ 78% din sumă a fost destinată combaterii incendiilor, nu prevenirii lor, conform analizei economiștilor Maria-Luisa Chas-Amil și Emilio Nogueira-Moure, publicată în revista The Conversation.

Specialiștii citați de Reuters susțin că întreținerea pădurilor și a zonelor de protecție trebuie intensificată. Printre măsurile discutate se numără refacerea peisajelor în care pădurile alternează cu terenuri agricole și pășuni, crearea unor zone-tampon în jurul localităților și drumurilor și sprijinirea proprietarilor mici pentru efectuarea lucrărilor de prevenție.

Unele măsuri, precum arderea controlată, pot întâmpina opoziție din partea localnicilor. În plus, întreținerea culoarelor de protecție necesită finanțare și lucrări regulate, iar vântul poate transporta scântei și materiale aprinse dincolo de aceste zone.

Incendiile se apropie de zonele locuite

Extinderea vegetației și intensificarea condițiilor favorabile incendiilor cresc riscul pentru comunitățile aflate în apropierea pădurilor. Incendiul din provincia Ávila a ajuns la aproximativ 35 de kilometri de Madrid, potrivit Reuters, iar autoritățile au avertizat că un incendiu de asemenea amploare nu mai amenințase capitala spaniolă în acest mod.

Riscurile nu se limitează la Peninsula Iberică. Reuters descrie schimbări similare în alte țări europene, unde incendiile au afectat inclusiv regiuni în care astfel de evenimente de mari dimensiuni erau mai rare.

Conform datelor Comisiei Europene, până la 7 octombrie 2026, incendiile de peste 30 de hectare afectaseră 692.419 hectare în Uniunea Europeană. Suprafața era sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025, când fuseseră arse 1.028.701 hectare, cel mai ridicat nivel consemnat în seria de date prezentată de instituție.

Datele europene și analiza Reuters arată amploarea pagubelor, dar și importanța prevenției. Pe lângă reducerea emisiilor și adaptarea la temperaturile mai ridicate, gestionarea terenurilor, întreținerea pădurilor și protejarea zonelor locuite sunt măsuri care pot contribui la limitarea riscului unor incendii devastatoare.