Emmanuel Macron interzice protestele nelegitime din Franța după valul de violențe și jafuri
Foto: AFP
Noile directive prezidențiale au fost comunicate joi, în urma unei ședințe de urgență la care au participat membri ai executivului și reprezentanți ai serviciilor de informații. Potrivit lui Emmanuel Macron, adunările convocate de grupări fără autoritate legitimă vor fi complet interzise în zilele următoare. În paralel, manifestațiile inițiate de organizații recunoscute vor fi evaluate conform legii, însă autoritățile își rezervă dreptul de a le modifica traseele pentru a proteja instituțiile publice, spațiile comerciale și centrele orașelor.
„Regulile sunt simple și cred că sunt de bun-simț. Recomandarea generală este să nu aibă loc manifestații în zilele următoare”, a declarat liderul de la Élysée, citat de publicația The Guardian.
Șeful statului francez a pus jafurile din weekendul precedent pe seama unor indivizi care s-au infiltrat printre protestatari strict cu intenția de a fura. Mai mult, Macron a acuzat grupările radicale de extremă stânga că au orchestrat cele mai grave episoade de violență, având ca obiectiv destabilizarea Republicii. Pentru a pregăti dispozitivele de securitate înaintea noilor proteste naționale anunțate pentru sâmbătă și zilele următoare, președintele a convocat pentru vineri o ședință a Consiliului de Apărare.
Mii de arestări și comercianți baricadați
Bilanțul intervențiilor în forță de la izbucnirea violențelor din weekendul trecut este unul semnificativ. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a precizat că forțele de ordine au operat aproximativ 2.500 de arestări. Conform datelor oficiale, peste 900 de persoane sunt în prezent cercetate penal, iar 174 au fost plasate în arest preventiv. Printre cei reținuți se numără și doi suspecți implicați în incendierea primăriei din Limoges.
Teama de noi distrugeri i-a determinat pe proprietarii de magazine din centrul Parisului, dar și din alte orașe, să își blindeze vitrinele cu panouri de protecție și să angajeze firme private de pază. La rândul lor, autoritățile au instituit restricții de circulație pe timp de noapte în anumite perimetre urbane. În capitală, adunările publice au fost strict interzise în proximitatea unor puncte strategice, precum Palatul Élysée, Parlamentul și principalele gări.
Harta interdicțiilor în marile orașe franceze
Măsurile de restricționare a protestelor au început deja să producă efecte la nivel local, deși aplicarea lor a întâmpinat și obstacole juridice. Joi, la Paris, o instanță a anulat interdicția dictată de poliție împotriva unei manifestații studențești. În schimb, protestele programate în aceeași zi în Toulon, Le Havre, Rouen și Grenoble au rămas interzise.
Pentru ziua de sâmbătă, restricțiile sunt și mai drastice, în special în centrul orașului Lyon, unde orice manifestație a fost interzisă. Decizia vine după ce, în weekendul anterior, sediul biroului local de turism a fost incendiat, iar între 200 și 300 de spații comerciale au fost jefuite sau devastate. Măsuri similare de interdicție vizează pentru sâmbătă și anumite zone din Nisa, Marsilia și Toulon.
În capitala Franței, deși principalul sindicat studențesc (UNEF) a chemat tinerii în stradă pentru sâmbătă, autoritățile au blocat deja o acțiune comună a studenților și a unor membri din mișcarea „vestelor galbene”. Totuși, un alt marș programat în estul Parisului a primit undă verde, cu condiția ca participanții care pleacă din Piața Bastiliei să nu avanseze spre centrul orașului.
De la o revoltă liceală la o criză politică națională
Actualul val de tensiuni sociale a pornit luna trecută de la un protest local într-un liceu din Créteil, localitate situată la sud-est de Paris. Inițial, elevii au reclamat infrastructura școlară degradată și deficitul de personal didactic. Mișcarea s-a extins însă rapid în mai multe regiuni ale țării, transformându-se într-o serie de blocaje, greve și marșuri studențești, alimentate ulterior de furia generalizată față de scumpiri și deteriorarea nivelului de trai.
Escaladarea crizei are loc într-un moment politic extrem de sensibil, cu aproximativ jumătate de an înainte de scrutinul prezidențial care va desemna succesorul lui Emmanuel Macron. În încercarea de a obține sprijin politic pentru măsurile de ordine publică, premierul Sébastien Lecornu a purtat joi discuții cu liderii principalelor partide, urmând să aibă consultări și cu primarii marilor orașe afectate de proteste.
Explorează subiectele:
