Iulian Anghel, cunoscut jurnalist din presa sportivă, a realizat o analiză a cazului Halep, indicând unde a greșit sportiva, chiar când se afla pe val.

Am scris cu destulă strângere de inimă chestiile astea:

• Simona Halep s-a dopat! Cum, necum, voit, nevoit s-a dopat! Sau a fost depistată pozitiv, ca să folosim expresia de catifea.

• Este exclusiv vinovată pentru tot ce i se întâmplă!

• Din orgoliu sau alte interese nu-și asumă vina! Public! (vinovată e și dacă s-a dat pe mâna altora, care au trădat-o)

• În jurul ei s-a format o tabără de apărare absolut inutilă și aș spune ușor jenantă. Nu interesează nici pe dracu si nici pe tac-su de la TAS, ITIA, WTA etc. că George Cosac, Adrian Marcu, Bogdan Stelea, Jaqueline Cristian sau mătușa de țară se jură pe tot ce prind că Simona e nevinovată.

• Nu sunt de acord nici cu personaje gen doctorul Pompiliu Popescu, care a dat niște declarații atât de toxice că ar infecta și penicilina. Circul Serenei Williams e mizerabil, de asemenea.

Viitor sumbru pentru Simona

• Viitorul se prezintă sumbru pentru Simona din punct de vedere sportiv. Posibil/probabil va reveni cândva, peste un an-doi-trei- pe teren, așa ca să nu iasă defintiv pe ușa din dos. La un turneu din România, de 125 WTA, poate juca și la 40 de ani.

• Adevărata Simona Halep, jucătoare cel puțin de Top 10 mondial, nu mai există. Cu părere de rău cariera ei la nivel înalt cred că s-a terminat. Nu săptămâna aceasta, ci mai demult.

• E absolut evident că asocierea cu Patrick Mouratoglou i-a fost fatală Simonei. Omul a vrut monopol pe ea, iar Halep a acceptat. A înlăturat tot ce avea lângă ea de când era copil. A dat-o afară pe Virginia Ruzici, care era managerul ei de când avea 17 ani și nu făcuse nimic în tenis, l-a executat pe Teo Cercel, pe care-l mai dăduse afară de vreo trei ori, dar care îi era fidel până la moarte. A înlăturat tot ceea ce putea fi măcar a doua părere! Simona a ajuns la vorba aia: Să te ferești de darurile grecilor!

Controlată total de antrenorul Mouratoglou

• Tot în perioada Mouratoglou, Simona Halep a divorțaț, cu două luni înaintea de o nuntă fastuoasă programată la Sinaia. Toni Iuruc a fost superbăiat și n-a povestit ce s-a întâmplat la New York (n.r. la ultimul turneu la care a participat Simona, soțul ei i-aa fost alături și a remarcat metodele prin care antrenorul ei o trata, însă nu a dezvăluit niciodată acest secret).

• Nu insinuez că Halep ar fi avut vreo legătură intimă cu Mouratoglou, nici vorbă de așa ceva, doar că omul a dereglat-o complet, a dus-o într-o lume cenușie, controlată doar de el, cu combinațiile lui exclusiviste, iar ea a mizat total pe o carte necâștigătoare. Mai rău, chiar distructivă. Dureros, făcând-o să uite de tot. Cei care plâng acum pe umărul ei, puteau să o tragă de mânecă atunci, dar n-au făcut-o. Sau poate au făcut-o și s-au lovit de un zid.

• E greu de înțeles cum, Simona, jucătoare consacrată, s-a pus cu totul în mâinile unui antrenor considerat top, dar personaj totuși dubios. Dintotdeauna! Stai, mă frate, că sunt Halep, am 30 de ani și 23 de titluri WTA, două Grand Slamuri, până să te cunosc pe tine Mourtagloule. N-am venit cu pluta la academia ta! De ce ți-aș da ție toate drepturile asupra mea?

Adevărul a ieșit la iveală

• La fel de greu de priceput e și de ce timp de un an ne-a spus aproape obsesiv că e nevinovată și n-a luat nimic, când raportul ITIA arată clar că a luat. Adevărul a ieșit la iveală, după cum spunea chiar ea, dar cu pete prea murdare.

• În esență, Simona e un om simplu și bun, cu un PR interior prea puțin cizelat. A fost învățată să muncească, n-a știut niciodată să fie populară decât prin rezultate, a fost stingheră cu celebritatea chiar și în cele mai mari momente ale carierei ei. Mi se pare complet debusolată la momentul actual. Nu merită să dăm în ea doar pentru că nu știe ce să mai spună. Într-o zi poate o va face. Dacă nu, tăcerea o va apăsa pe ea.

• Pentru mine, care am cunoscut și zâmbetul ei minunat, dar și ciufuțenia ei regală, fiind prezent la câteva turnee de Grand Slam, Simona Halep rămâne o mare sportivă. Emoțiile, bucuria, lacrimile, tensiunea, mândria de a fi compatriot cu ea nu mi le poate lua nimeni. Sunt fericit că i-am fost alături în Australia, la New York, Paris, Madrid și oriunde am mai avut norocul. Când a câștigat, m-am simțit și eu învingător! Mâine dacă mă întâlnesc cu ea pe stradă o iau în brațe. Peste cinci ani, la fel, orice verdict ar da TAS!

Fiecare își alege singur locul în istorie

• Datorită ei, mii de copii s-au apucat de tenis în ultimii zece ani, datorită ei am aflat și noi ce e ăla clasament live, cine e Ostapenko sau Garcia, unde se află Bod Homburg ori Hertogenbosch, cum se ajunge la Turneul Campionilor și multe alte lucruri care ne-ar fi trecut pe lângă ureche precum o știre despre alegerile electorale din Burkina Faso.

• Teoretic, Halep nu ne datorează nimic, tot ce a reușit a reușit prin propriile surse, sentimental ne datorează iubirea, aprecierea, compasiunea și tot ce i-am oferit fiecare din acel colțișor al inimii pe care i l-am dedicat. Sunt absolut sigur că asta o doare, că a dezamăgit.

• Aceasta este povestea noastră, doar a noastră. Azi, mâine și probabil mult timp, dacă nu pentru totdeauna, John din Oregon, Marcelinho din Sao Paolo, Xi din Shanghai, Ahmet din Abu Dhabi sau Ghepardul Adormit din Sierra Leone când vor da auzi de Simona Halep vor da un google scurt și primele 150 de referiri la ea vor fi legate de dopaj. Drept pentru care nu le va fi niciodată un erou. Și nici un exemplu de urmat. În fond, fiecare își alege singur locul în istorie.