Epuizați după opt ore de muncă: de ce nu mai au românii energie pentru nimic
O confesiune publicată de o femeie de 37 de ani a deschis o cutie a Pandorei privind costurile ascunse ale programului convențional de muncă. Femeia a relatat cum întreaga ei zi este consumată de un orar aparent normal, care îi lasă serile complet lipsite de energie.
Mulți români se plâng că programul de lucru de opt ore devine tot mai obositor Foto: Magnific
„Încep să mă întreb dacă fac eu ceva greșit. Am 37 de ani, sunt singură, mă trezesc zilnic pe la 6:30 și lucrez de la 8:00 la 16:30. Când termin munca, simt că efectiv mi s-a terminat bateria pentru ziua respectivă. Nu neapărat că sunt ruptă de somn, ci pur și simplu nu mai am energie, chef sau motivație pentru nimic” — a mărturisit inițiatoarea discuției.
Aceasta a explicat că abia dacă reușește să ajungă o singură dată pe săptămână la sală sau la un masaj, în timp ce menținerea unor obiceiuri sănătoase — cum ar fi gătitul, sportul regulat de mai multe ori pe săptămână, ieșirile în oraș, hobby-urile sau socializarea — a devenit o misiune aproape imposibilă.
„Mai ales cei care vă treziți pe la 6-7 și aveți program full-time: cum arată serile voastre? Chiar mai aveți energie să faceți lucruri sau majoritatea suntem în modul «canapea și nu mai vorbiți cu mine»? Ați găsit ceva care chiar v-a ajutat? Program diferit, somn, mâncare, sport, power naps, mers direct la sală după muncă înainte să ajungeți acasă, orice?” — a întrebat femeia pe rețelele de socializare.
Starea de „vegetat” și orele pierdute pe drum
Reacțiile primite au scos la lumină sute de mărturii identice. Zeci de angajați au explicat că naveta zilnică și pauzele obligatorii din timpul programului adaugă ore întregi la ziua de muncă, transformând un contract de opt ore într-o absență de cel puțin zece ore de acasă.
„Eu termin programul la 17:30 și ajung acasă cam o oră mai târziu. Vegetez și mai fac una-alta prin casă. Garantat că dacă aveam copii sau alte obligații, fie că aveam sau nu energie, făceam ce era necesar. Așa cum mă mobilizez să fac curat în casă, să pun rufe la spălat, să gătesc etc. Pentru că trebuie. Cum alte activități sunt opționale, cu chef și energie zero, aleg să vegetez în puținul timp liber” — a subliniat un internaut.
Un alt angajat a mărturisit că epuizarea psihică este atât de accentuată încât, la revenirea acasă, are nevoie de reprize de 20-30 de minute în care pur și simplu stă pe canapea și „se uită în gol” pentru a-și reveni, scenariu descris și de alți salariați care lucrează fizic de la birou.
Nemulțumiri sunt legate și de organizarea timpului la job. Un comentator a atras atenția asupra pauzelor de prânz prelungite artificial: „Lucrez 9-18 și e oribil. Pauza de o oră nu are niciun sens. Mănânc în 20 de minute și în rest pierd timpul. Ajung acasă pe la 18:40. Până gătesc ceva, un duș una-alta, a trecut ziua”.
Mai grav este că oboseala mintală blochează dezvoltarea profesională și șansele de a scăpa din medii toxice sau suprasolicitante. Un salariat a explicat că nu își mai poate valorifica o ofertă de carieră mult mai bună: deși sarcinile casnice de bază pot fi bifate mecanic, efortul de a studia după orele de serviciu este imposibil din cauza blocajului cognitiv provocat de volumul mare de muncă.
De asemenea, mai mulți respondenți au subliniat că orice post cu prezență fizică presupune, în fapt, cel puțin zece ore dedicate muncii, luând în calcul transportul și pregătirile conexe.
Ce soluții încearcă cei care au depășit blocajul
În încercarea de a-și recăpăta energia, o parte dintre români au apelat la strategii stricte de disciplină personală. O femeie de 43 de ani a relatat că salvarea ei a venit dintr-o rutină rigidă: culcare la ora 23:00, trezire la 06:00, trei mese fixe pe zi (ultima cel târziu la 16:30), reducerea drastică a dulciurilor și făinoaselor, o singură cafea zilnic și mult mers pe jos — mai ales pe distanțe de până la cinci kilometri către birou —, alături de câteva ședințe lunare de înot.
Mișcarea fizică este văzută de mulți drept cheia ruperii cercului vicios al apatiei. „Energia nu prea vine dacă doar zaci”, a remarcat un alt utilizator, recomandând alegerea unor activități plăcute — fie că este vorba despre alergare, dans, înot sau cățărat —, fără a fi obligatorie sala clasică de forță.
Alți participanți la discuție au arătat cu degetul spre consumul pasiv de ecrane. Un utilizator a subliniat că cele patru sau cinci ore petrecute pe telefon la finalul zilei consumă bateriile psihice chiar mai intens decât serviciul, într-un mecanism comercial în care atenția utilizatorilor este principala miză.
În unele cazuri, epuizarea avea și o cauză medicală concretă. O participantă a descoperit, după analize specifice, deficiențe severe de feritină și vitamina D, starea ei îmbunătățindu-se vizibil abia după corectarea alimentației și administrarea de suplimente cu fier.
Concluzia multora a fost că salvarea identității personale depinde de refuzul de a capitula complet în fața programului. O scurtă plimbare, un hobby sau mici activități zilnice sunt considerate esențiale pentru a evita transformarea într-un simplu angajat care doar lucrează și doarme.
România, pe podiumul orelor lucrate în Uniunea Europeană
Sentimentul de surmenaj reclamat de angajați are o bază factuală solidă. Datele publicate de Eurostat indică faptul că România rămâne printre statele europene cu cel mai încărcat program de lucru.
În timp ce media săptămânii de lucru în blocul comunitar a coborât în 2024 la 36 de ore (față de 37 de ore în 2014), angajații români au înregistrat o medie de 38,8 ore pe săptămână. Raportul Eurostat arată că cele mai lungi săptămâni de muncă s-au consemnat în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39,0 ore), Polonia (38,9 ore) și România (38,8 ore). La polul opus, Țările de Jos au avut cel mai scurt orar mediu, cu 32,1 ore, urmate de Danemarca, Germania și Austria, fiecare cu 33,9 ore.
Epuizarea depășește însă simpla durată a contractului și este alimentată de stres și lipsa suportului din organizații. Sondajul OSH Pulse 2025, derulat pentru Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, arată că 45% dintre salariații români s-au confruntat în ultimul an cu o oboseală cauzată sau agravată direct de locul de muncă — față de media europeană de 37%. Totodată, jumătate dintre românii intervievați au acuzat dureri de cap ori oboseală a ochilor, iar 24% au reclamat episoade de anxietate, stres sau depresie corelate cu activitatea profesională.
Pentru prevenirea declinului fizic și mintal, experții recomandă respectarea unui program regulat de somn, evitarea ecranelor înainte de culcare, pauze frecvente, alimentație echilibrată, hidratare adecvată și impunerea unor granițe ferme între responsabilitățile profesionale și viața de familie.
Explorează subiectele:
