Deputații europeni solicită Consiliului să fie de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Aderarea la spațiul Schengen, tot mai așteptată FOTO Shutterstock

„Într-o rezoluție adoptată marți, cu 25 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri, deputații din Comisia pentru petiții cer Consiliului să voteze până la sfârșitul anului 2023 în favoarea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen , având în vedere că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru admitere. Ei regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două țări „fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen mai mare, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, susțin deputații europeni”, potrivit sursei citate.

„Faptul că România și Bulgaria sunt încă în afara spațiului de călătorie fără vize reprezintă o povară socială și economică importantă pentru întreprinderile și populațiile celor două țări, spun deputații europeni. Cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen, se arată în text. Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, deputații europeni notează că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile -în comparație cu cele 10 minute fără controale la frontierele interne- ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camion”, a completat Parlamentul European.

Reacții ale unor eurodeputați români

„Am votat în cadrul Comisiei pentru Petiții rezoluția prin care Parlamentul European condamnă în termeni duri veto-ul aplicat aderării României la spațiul Schengen și solicită identificarea unor soluții și demersuri concrete pentru remedierea acestei situații. Rezoluția a fost aprobată în unanimitate. Sunt bucuros că multe din propunerile mele au fost incluse în textul rezoluției și că petiția pe care am inițiat-o în 2015 #RomâniaCereSchengen, susținută de peste 50.000 de persoane, constituie un fundament pentru această rezoluție”, a scris pe Facebook Victor Negrescu.

La rândul său, Rareș Bogdan a precizat: „Unanimitate în Dosarul România Schenghen - despăgubiri pt. pierderile suferite timp de 12 ani, Austria sub lupă pentru posibila încălcare a Tratatului UE. Cu 25 de voturi „pentru” (unanimitate), Comisia de Petiții a adoptat proiectul de rezoluție a Parlamentului European privind nedreptatea suferită de România prin votul Austriei împotriva intrării cu drepturi depline în Schengen, proiect la care sunt raportor din umbră al Grupului Popularilor Europeni. Au fost lupte complicate!”, a punctat liberalul.

Bogdan a mai anunțat că raportul va ajunge în plen în sesiunea plenară din 11 - 13 iulie. „Se va stabili data unei dezbateri publice cerute de mine pentru a analiza toate implicațiile refuzului aderării României la Schengen”, a conchis eurodeputatul PNL.

„Petiția societății civile din România a fost susținută de către toți europarlamentarii români la ședința de audiere, iar după votul de astăzi, textul va fi propus să fie votat la plenara de la Strasbourg din iulie. Rezoluția vine să pună presiune pe decidentii politici, pe Guvernul Austriei și al Olandei, pentru că în toamnă, la următoarele reuniuni JAI, acest obiectiv major de țară să fie deblocat”, a punctat la rândul său Nicu Ștefănuță, eurodeputat plecat din Grupul Renew.

Ce solicită eurodeputații

Comisia PETI invită Comisia Europeană să ia în considerare analiza unei posibile încălcări de către Austria a Tratatelor UE și admite că românii și bulgarii s-au simțit discriminați.

De asemenea, PETI invită Comisia să estimeze pierderile financiare suferite de România începând din 2011, când a fost constatată, instituțional vorbind, respectarea tuturor criteriilor de aderare, dar și a daunelor de mediu suferite de România și Bulgaria, precum și de UE, și să se gândească la un mecanism de compensare

Mai mult, PETI cere Comisiei să inițieze proceduri legale pentru a apăra dreptul la circulație al cetățenilor români și bulgari, al lucrătorilor și a mărfurilor, în conformitate cu Tratatele