Rusia reprezintă o amenințare acută pentru „orice țară sănătoasă”, iar Europa este abia la începutul reconstrucției apărării sale, a declarat pentru publicația The Times premierul estonian, Kristen Michal, care a chemat aliații europeni ai NATO să ia măsuri, precum să înceapă să achiziționeze în comun arme.

După ce Rusia a trimis cel puțin 19 drone peste granița cu Poloniași a încălcat spațiul aerian estonian cu un elicopter militar Mi-8 săptămâna trecută, Michal subliniază că avertismentele repetate ale țării sale cu privire la agresiunea rusă s-au dovedit pe deplin justificate.

„Rusia reprezintă o amenințare acută pentru Europa, pentru NATO, pentru fiecare țară sănătoasă din lume. Am fost percepuți chiar ca fiind puțin paranoici când vorbeam despre amenințările reprezentate de Rusia. Dar acum, toate lucrurile despre care am atras atenția noi, cei din țările baltice, Polonia sau nordice, a prins viață.”

Estonia insistă asupra faptului că imperialismul și beligeranța Rusiei constituie amenințare nu doar pentru vecinii săi imediați, ci și pentru alianță în ansamblu și pentru alte părți ale lumii unde mercenarii ruși au acționat, cum ar fi Africa Subsahariană.

Rusia, un pericol dincolo de război

În ceea ce privește războiul actual, Michal a sugerat că, dacă s-ar ajunge la un acord de pace sau la o situație de „conflict înghețat” în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși demobilizați s-ar revărsa și ar destabiliza regiuni mult dincolo de Europa, așa cum a făcut compania militară privată Wagner.

„Rusia are mai mulți oameni înarmați decât înainte de război. Primesc salarii mai mari, au capacități de luptă. Unii dintre ei sunt criminali și vor fi tratați ca eroi în Rusia”, a observat el.

„Nu se vor întoarce în armata regulată. Se vor alătura diferitelor operațiuni paramilitare sau operațiuni secrete pe toată planeta: în Europa, incendiind depozite, magazine în Asia, în Africa. Nu este vorba doar de granița de est [a NATO]. Este vorba despre ce se va întâmpla pe întreaga planetă când se va termina războiul.”

Michal, care i-a succedat Kajei Kallas în funcția de prim-ministru și lider al Partidului Reformist de centru-dreapta vara trecută, este de părere că Europa este încă departe de a avea forța militară necesară pentru a ține Kremlinul la distanță. „Va fi nevoie de multe pentru ca Europa să devină mult mai puternică”, a spus el. „În acest moment suntem abia la început.”

Cazul Estoniei

În Estonia, care are un deficit bugetar relativ mic și una dintre cele mai mici datorii publice din Europa în raport cu dimensiunea economiei sale, înarmarea într-un ritm rapid a necesitat totuși reduceri drastice de cheltuieli și creșteri de impozite. Deși Uniunea Europeană și-a relaxat recent regulile fiscale pentru a permite statelor membre să se împrumute pentru investiții în apărare, acestea se confruntă cu o criză financiară profundă.

„Trebuie să reducem bugetele publice, trebuie să reducem diferite servicii”, a spus Michal. „A trebuit să creștem TVA-ul și să luăm împrumuturi care trebuie rambursate. Este greu, dar nu există altă cale dacă vrei să trăiești în pace. Rațional vorbind, știi că ai nevoie de 5% din PIB pentru apărare. La nivel emoțional, îți spui: «Nu-mi place, îmi plăcea viața mai mult când aveam mai mulți bani». Asta deschide calea pentru populiști în orice țară.”

Un factor care a facilitat puțin acest proces a fost digitalizarea serviciilor publice din Estonia, despre care Michal a estimat că economisește țării sale echivalentul a 2% din PIB în fiecare an. Marea Britanie se numără printre țările care studiază modelul.

Michal ar dori, de asemenea, să vadă aliații europeni punându-și laolaltă resursele și cumpărând armament împreună pentru a reduce costurile. „Stăm la aceleași cozi. Dacă am face achiziții comune, asta ar ajuta foarte mult. Am putea cumpăra de pildă zece [unități ale unui sistem de armament], Polonia va cumpăra o sută. Asta înseamnă mai ieftin și mult mai ușor accesibil.”

Încălcările spațiului aerian polonez de miercurea trecută de către Rusia a fost o premieră: NATO a fost „testată în spațiul aerian”. Răspunsul, cu aeronave și apărări aeriene ale cel puțin cinci aliați care s-au implicat în doborârea a patru dintre drone, a trecut testul în mod convingător.

Santinela estică

Premierul eston a salutat, de asemenea, inițiativa alianței, Santinela Estică, de a consolida apărarea aeriană de pe flancul estic cu șase avioane de vânătoare suplimentare și alte sisteme, considerându-o „veste bună din motive proaste”.

Pe 14 septembrie, președintele polonez Karol Nawrocki a semnat un decret care permite forțelor militare străine să rămână pe teritoriul polonez ca parte a misiunii Santinela Estică.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că doborârea a 3 sau 4 din cele 19 drone rusești de către unitățile poloneze de apărare aeriană ar putea fi considerată, „conform standardelor ucrainene”, un succes complet .

În weekend, Donald Trump a emis un ultimatum restului NATO, spunând că va impune sancțiuni „majore” Moscovei și susținătorilor acesteia doar dacă țările UE vor opri cu totul importul de petrol rusesc și ar impune împreună tarife de între 50 și 100% pentru mărfurile din China.

Cu toate acestea, Michal s-a arătat ferm convins că America va continua să își respecte angajamentele de securitate față de aliații săi. „Trump a spus că [deși] este președintele Statelor Unite, este dedicat NATO și articolului 5”, a spus el.

„Dar cererea în schimb a fost ca Europa să ia apărarea mult mai în serios, să cheltuiască în acest scop. Pentru mine, a fost un mesaj foarte clar. Toată lumea, de la Rusia până la China, înțelege că Statele Unite sunt angajate față de NATO.”