Europa Islamică? Mitologia spaimei sau refuzul realităţii?

Urmează câteva reuniuni decisive la Bruxelles. Liderii europeni ştiu că nu au mult timp la dispoziţie pentru a prezenta rezultatele măsurilor la care se lucrează de atâta timp în privinţa controlului fenomenului migraţiei ilegale, confruntaţi cu o presiune în creştere din partea opiniilor publice naţionale.

Timp în care creşte tonul discursurilor din ce în ce mai dure şi mai acuzatoare care vorbesc despre un fenomen denumit „islamizarea rapidă şi ireversibilă a Europei“, cea care ar produce o schimbare fundamentală în echilibrul demografic, la nivel cultural şi religios, cu implicaţii enorme asupra viitorului continentului nostru. Ce este adevărat? Ce este probat ştiinţific şi ce anume ar fi spaimă cultivată de o propagandă care ar încerca să destabilizeze moralul popoarelor europene şi să deschidă cale cât mai liberă mişcărilor extremiste şi populiste?

Să vedem. Vă propun un studiu de referinţă pe care l-am văzut mult circulat ca argument în aceste zile la Bruxelles. Realizat sub egida Pew Research Center şi difuzat în forma sa revăzută pe 19 iulie 2016. Tehnic, este foarte precis şi are meritul de a oferi materie pentru o dezbatere serioasă pe o problemă extrem de gravă. Căci prima întrebare pe care o propune este legată nu numai de procentajul actual al populaţiei musulmane în Europa, dar şi de potenţialul său de creştere.

Cinci concluzii, în mod egal importante şi relevante:

1. Dintre ţările membre UE, Germania şi Franţa au cel mai mare procentaj de populaţie musulmană. La nivelul anului 2010, existau 4,8 milioane de musulmani în Germania (5,8% din populaţie) şi 4,7 milioane musulmani în Franţa (7,5 din populaţie). La nivelul continentului european, populaţia de musulmani din Rusia (14 milioane, 10% din totalul locuitorilor) rămâne cea mai importantă ca număr.

2. Populaţia musulmană din Europa este în creştere continuă. În ultimele decade, procentajul de musulmani din Europa a crescut cu aproximativ 1% în fiecare decadă, de la 4% în 1990 la peste 6% în 2010. Ne aşteptăm ca această tendinţă să continue până la orizontul anului 2030, atunci când se prevede că musulmanii vor reprezenta 8% din totalul populaţiei europene.

3. Populaţia musulmană este mai tânără decăt celelalte populaţii din Europa. La nivelul anului 2010, vârsta medie a populaţiei musulmane din Europa era de 32 de ani, cu 8 ani mai puţin decât media europeană (40 de ani). Prin comparaţie, vârsta medie a persoanelor "neafiliate religios" în Europa (inclusiv cei care se declară atei, agnostici sau fără o religie anume) era de 37 de ani. Vârsta medie a europenilor care se declară creştini era de 42 de ani.

4. Viziunea asupra musulmanilor variază mult de la o ţară la alta. O cercetare sociologică organizată de PEW RESEARCH CENTER în această primăvară în 10 ţări a arătat că sentimentele negative sunt predominante în estul şi sud-estul Europei. Cu toate acestea, majoritatea repondenţilor din UK, Germania, Franţa Suedia şi Olanda au dat un scor favorabil pentru musulmani. Viziunea asupra musulmanilor este legată de ideologie. În timp ce 47% din germanii din dreapta eşichierului politic dau un vot nefavorabil musulmanilor, doar 17% din cei de stânga fac acelaşi lucru. Distanţa dintre dreapta şi stânga este aproximativ de 30 de puncte şi în Italia şi Grecia.

5. La nivelul anului 2010, în UE existau aproape 13 milioane de migranţi musulmani. Populaţia de persoane care nu s-au născut în Germania şi locuiesc acum acolo este în principal formată din imigranţi turci, dar include şi mulţi musulmani din Kosovo, Irak, Bosnia-Herţegovina şi Maroc. Cei aproximativ 3 milioane de musulmani din Franţa provin în majoritate din fostele colonii franceze, Algeria, Maroc şi Tunisia".

Iată, conform aceleiaşi surse, percepţia - în primăvara lui 2016 - asupra conceptului „diversităţii şi multiculturalităţii“, acum asociat direct cu criza migranţilor care, cu deosebire în ţările din est şi sud, a consolidat sentimentul refuzului oricărui tip de amestec care să strice echilibrele tradiţionale. 63% dintre greci sunt de această părere, urmează italienii (63%), ungurii (41%), polonezii (40%) şi olandezii (36%). Mult mai specific, sentimentul refuzului se manifestă prin procentajul de răspunsuri nefavorabile privind prezența musulmanilor în Ungaria (72% dintre răspunsuri nefavorabile), Italia (69%), Polonia (66%), Grecia (65%)...

Iată, conform aceluiaşi studiu, care sunt principalele cauze ale atitudinii negative a multora dintre europeni în ce priveşte sosirea migranţilor din zonele musulmane:

Previziunile sunt cele care reprezintă acum principala sursă care alimentează dezbaterile în contextul în care, doar într-un singur an, 2015-2016, au sosit în Europa aproximativ 1.300.000 de migranţi musulmani.

Evident că reprezintă o problemă previziunea celor de la PEW că populaţia musulmană în Europa va creşte cu 35% în următorii 20 de ani, adică de două ori mai repede decât celelalte populaţii de pe continentul nostru. Asta înseamnă, după unii analişti, că dacă la orizontul anului 2100, populaţia de pe continent rămânând constantă, adică de aproximativ 520 milioane de locuitori, s-ar putea ca dezechilibrul actual să ducă la un raport de 170 milioane de autohtoni şi 350 milioane de persoane apărute ca urmare a fluxurilor succesive de imigranţi. Cifre violent contestate de alţi analişti ca propagandă xenofobă şi făcută fără o bază ştiinţifică reală.

Acestea sunt datele statistice care alimentează dezbaterea de acum. Pro şi contra migraţie. Dar unde nu sunt deloc de acord cu ce spun cei de la PEW că sentimentele actuale de nelinişte sau de refuz ca fiind determinate de o opţiune ideologică. Nu cred că poate fi adevărat deoarece sentimentele respective s-au născut şi se amplifică acum ca reacţie la o realitate din teren, alimentată de starea de confuzie indusă de liderii politici europeni, de prea mult timp ezitanţi sau chiar incapabili să se decidă asupra unor măsuri comune.

De aici tentaţia izolaţionistă speculată extrem de bine de partidele extremiste care ar vrea, cu absolut orice risc, să repete experimentul dovedit acum dezastruos al BREXIT-ului, cel care ameninţă acum însăşi existenţa Regatului Unit ca entitate.

Este o reacţie şi la oportunismul penibil al unor lideri politici în căutare de voturi şi relegitimare de urgenţă, ceea ce, spre exemplu, îl face pe atât de europeanul Francois Hollande, cel care apăra principiul cotelor obligatorii de repartizare a refugiaţilor, să spună acum că "există prea multă imigraţie care nu ar trebui să fie aici...există o problemă cu Islamul...

Cred că sunt prea mulţi care vin, prea multă migraţie care nu trebuie să fie aici...că avem o problemă cu Islamul, asta este adevărat. Nimeni nu se îndoieşte de asta". Dacă asta o spunea ziariştilor francezi, atunci de ce nu o spune şi peste câteva zile, la Consiliul European de pe 20 octombrie, când (din nou) tema migraţiei va fi una centrală şi urmează un scandal previzibil cu Ungaria în special şi cu toate ţările din Vişegrad pentru poziţia lor de refuz a cotelor?

Un asemenea dublu limbaj nu va face decât să agraveze situaţia şi să provoace dubii majore şi persistente. De mâine, vă propun să citiţi câteva dintre documentele confidenţiale sau cu circuit limitat care circulă acum între cancelariile europene în pregătirea reuniunii şefilor de state şi guverne care se anunţă a fi deloc simplă şi cu agendă setată în prealabil. Aş putea spune, citând surse credibile, chiar dimpotrivă...şi vedeţi din ce cauză. P.S. Între timp, tensiunea creşte, iar gesturile necugetate dovedesc cât de aproape este răbufnirea violenţei fizice, de o parte şi de alta.

* Un exemplu nefericit, petrecut miercuri în holul mare al clădirii Consiliului Europei la Strasbourg, unde era organizată o expoziţie a unui artist maltez, Norbert Francis Attarrd, dedicată luptei în favoarea libertăţii de expresie. Printre operele expuse, un montaj de fotografii unde se regăsea celebra caricatură publicată de un ziar danez înfăţişându-l pe Profetul Mahomed al cărui chip este înlocuit cu o bombă purtând un turban. În prezenţa a câteva zeci de persoane, vizitatori dar şi mulţi agenţi de securitate, aşa cum relatează cei de la AFP, un asistent parlamentar turc, membru al delegaţiei oficiale a ţării sale (dar şi membru al partidului AKP al Preşedinteluiu Erdogan) ”simţindu-se ofensat”, a scos un pix şi, pur şi simplu, a smuls imaginea respectivă de pe tablou. Nu este un exemplu minor, accidental, este semnul că ceva nu este deloc în regulă şi că totul poate bascula extrem de rapid într-o Europă care, din prea multă toleranţă şi indiferenţă, pare că-şi pierde şi reperele de supravieţuire.

SURSA/Cristian Unteanu/Blogurile Adevărul

Galerie foto și documente





Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mesajul emoționant al unui român din diaspora, citit de CTP la Digi24: Turul II nu era pentru votul preşedinte…

2 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

3 Informație / Dăncilă a urcat în sondaje după ce a înghițit rapid votanții lui Diaconu și Cumpănașu! Alegerea pre…

4 PSD băgase statu-n buzunar! Fata lui Bădălău a încasat de la CNAIR sporuri ilegale de 75% din salariu

5 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

recomandări

Te ia DNA: Nicolae Moga

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cea mai rapidă mașină din lume e aproape gata