Europa limitează ecranele pentru copii, în plină criză a cititului din România
Declinul competențelor de bază în România și pariul pe inteligența artificială
Deși în școlile românești caietele și manualele tipărite nu au dispărut din bănci, nivelul real de înțelegere a informației în rândul elevilor continuă să scadă. Datele raportului PISA 2025, publicat în septembrie 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), indică faptul că 48% dintre adolescenții români de 15 ani nu ating pragul minim de competență la citire, în creștere față de procentul de 41,7% consemnat la evaluarea din 2022.
Situația este similară și la celelalte domenii evaluate: 52% dintre elevi se situează sub nivelul de bază la matematică și 46% la științe. Specialiștii subliniază că aceste cifre nu indică lipsa capacității de a citi sau de a scrie, ci blocaje majore în extragerea ideilor principale, interpretarea datelor și aplicarea noțiunilor în contexte practice.
În paralel cu aceste rezultate, tehnologia capătă un rol tot mai pronunțat în rutina școlară. Potrivit aceluiași raport OCDE, 40% dintre adolescenții din România apelează cel puțin săptămânal la aplicații conversaționale bazate pe inteligență artificială pentru studiu. Mai exact, circa 33% le folosesc pentru a se documenta asupra unor teme noi, 33% pentru a-și redacta temele și 31% pentru a rezuma texte.
Expunerea la ecrane în timpul programului școlar este, de asemenea, semnificativă: elevii români petrec în medie 1,6 ore pe zi pe dispozitive digitale pentru activități educaționale și alte 1,7 ore în scop recreativ. În plus, 29% dintre respondenți semnalează că aparatele digitale le distrag frecvent atenția colegilor în timpul orelor de științe.
Suedia schimbă macazul după un deceniu de digitalizare intensă
În contrast cu dependența crescândă de instrumentele digitale, Suedia a decis să inverseze direcția adoptată în ultimii peste zece ani. Autoritățile de la Stockholm pun din nou accentul pe cărțile tipărite, lectură și scrisul de mână, în mod special în învățământul primar, urmărind diminuarea dependenței de ecrane și consolidarea deprinderilor fundamentale.
Pentru a susține această tranziție, executivul suedez a prevăzut fonduri substanțiale: 755 de milioane de coroane suedeze au fost direcționate doar în 2025 către achiziția de manuale și materiale didactice, urmând ca alte 555 de milioane de coroane să fie alocate în 2026. Totodată, legislația suedeză a fost amendată încă de la 1 iulie 2024 pentru a garanta accesul elevilor la materiale tipărite la fiecare materie, astfel încât resursele digitale să nu substituie automat cărțile, ci să fie introduse doar la vârste și în condiții care sprijină efectiv procesul de învățare.
Argumentele neuroștiinței și avertismentul specialiștilor
Revenirea la creion și hârtie își găsește sprijin și în cercetările recente privind funcționarea creierului. Un studiu desfășurat la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie și apărut în ianuarie 2024 în revista Frontiers in Psychology a monitorizat prin electroencefalografie 36 de studenți în timp ce scriau de mână, respectiv tastau cuvinte. Rezultatele au arătat rețele de conectivitate cerebrală mai ample în timpul scrisului de mână, aspect pe care autorii îl leagă direct de procesele de învățare și memorare.
Din perspectivă educațională și vocațională, consilierul Aurora Oprea atrage atenția că introducerea dispozitivelor digitale trebuie precedată de formarea unor abilități cognitive solide:
„Din perspectiva mea, scrisul de mână nu este doar o tehnică veche de a pune cuvinte pe hârtie, ci un instrument esențial de autocunoaștere, structurare a gândirii și formare a identității viitorului adult. Atunci când un copil scrie de mână, el nu doar notează o informație, ci învață să își organizeze ideile, să aibă răbdare și să își asume propriul ritm, abilități fără de care nu își poate descoperi cu adevărat vocația.” — Aurora Oprea, consilier vocațional
Specialista explică faptul că ritmul mai lent impus de scrisul de mână reprezintă un beneficiu major față de tastare, deoarece îl determină pe elev să filtreze informația, să selecteze esențialul și să facă conexiuni logice, exersând astfel gândirea analitică și capacitatea de decizie necesare ulterior în carieră. În opinia sa, dotarea școlilor din România cu echipamente moderne a ignorat tocmai această etapă pregătitoare:
„S-a pus căruța înaintea cailor. În România, s-a investit masiv în table inteligente și dispozitive, dar s-a neglijat fundamentul: capacitatea copilului de a înțelege ceea ce citește și de a-și exprima coerent propriile gânduri. Un copil care nu își poate structura o idee pe hârtie nu va deveni mai creativ doar pentru că are o tabletă în față.” — Aurora Oprea, consilier vocațional
Spania cere suspendarea TikTok după o investigație privind abuzurile asupra minorilor
Îngrijorările europene legate de lumea digitală nu se limitează însă la performanțele școlare, ci vizează direct siguranța copiilor în mediul online. Pe 10 noiembrie 2026, Ministerul spaniol al Tineretului și Copilăriei a cerut Agenției Spaniole pentru Protecția Datelor să evalueze posibilitatea suspendării temporare a platformei TikTok.
Demersul autorităților de la Madrid a fost declanșat de o anchetă publicată de organizația jurnalistică Maldita.es. Pe parcursul a 35 de zile, jurnaliștii au descoperit 1.183 de materiale explicite cu abuzuri sexuale asupra minorilor, care strânseseră aproximativ 48 de milioane de vizualizări, alături de conturi implicate în solicitarea, promovarea sau distribuirea acestora.
Verificările Maldita.es au scos la iveală și deficiențe majore de moderare: din 50 de clipuri raportate platformei, doar cinci au fost șterse integral în urma procedurilor de sesizare și contestare. Alte 13 materiale au fost restricționate exclusiv pe teritoriul Spaniei, 29 au fost declarate conforme cu regulile platformei, iar trei nu primiseră încă o decizie finală. În acest context, ministrul Sira Rego a solicitat eliminarea imediată a conținutului, cooperarea cu procurorii și implementarea unor măsuri verificabile de prevenție.
Cererea ministerului nu produce însă o blocare automată a aplicației, o eventuală suspendare urmând să fie analizată și decisă de instituțiile competente în conformitate cu normele europene. Cazul evidențiază faptul că protecția copiilor nu poate fi lăsată exclusiv în seama părinților și a controlului timpului petrecut pe ecran, platformele având responsabilități directe în depistarea și blocarea conținutului ilegal.
Ce pârghii au Uniunea Europeană și autoritățile din România
La nivelul blocului comunitar, Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) obligă platformele să asigure transparență, proceduri clare de raportare a conținutului ilegal și mecanisme dedicate protejării minorilor. Pentru marile platforme online, categoria din care face parte și TikTok, supravegherea revine Comisiei Europene, care poate declanșa investigații privind încălcări sistemice și poate aplica amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a companiei vizate.
În situații de gravitate extremă și cu respectarea unor proceduri juridice stricte, ce implică autoritățile competente și controlul judiciar, legislația europeană permite inclusiv solicitarea restricționării temporare a accesului la un serviciu digital, ca soluție de ultimă instanță.
În plan național, prin Legea nr. 50/2024, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată coordonator al serviciilor digitale. Cetățenii români se pot adresa ANCOM atunci când constată că o platformă nu își respectă obligațiile din DSA. Dacă furnizorul are sediul în alt stat membru, instituția din România redirecționează plângerea către coordonatorul competent, în timp ce supravegherea obligațiilor sistemice ale marilor platforme rămâne în principal atribuția Comisiei Europene. Astfel, deși ANCOM nu poate dispune unilateral închiderea TikTok, România este conectată la mecanismele europene de sesizare și investigare.
Echilibrul dintre creion și tastatură
În dezbaterea despre viitorul educației, Aurora Oprea subliniază că tehnologia nu trebuie exclusă din viața elevilor, fiind esențială pentru piața muncii, însă avertizează asupra confuziei dintre instrument și obiectivul real al școlii: formarea unor tineri capabili să gândească autonom.
Potrivit consilierului, expunerea timpurie și excesivă la ecrane alimentează consumul rapid de conținut, copierea și reacțiile impulsive, riscând să le răpească elevilor răbdarea de a aprofunda un subiect și de a reflecta pe cont propriu. În activitatea de consiliere vocațională, notează ea, jurnalul scris de mână rămâne un instrument de neînlocuit, întrucât hârtia oferă un cadru intim de reflecție asupra propriilor valori, temeri și pasiuni, spre deosebire de răceala ecranului.
Totodată, interpunerea permanentă a dispozitivelor între elev și cunoaștere afectează relația directă cu profesorul și părintele, îngreunând observarea nevoilor reale ale copilului. Soluția propusă de specialistă vizează respectarea etapelor firești de dezvoltare:
„Adevărata pregătire pentru viitor nu înseamnă să alegem între creion și tastatură, ci să respectăm ordinea firească a dezvoltării umane. Mai întâi îl ajutăm pe copil să își formeze gândirea, răbdarea și vocea interioară prin scrisul de mână și lectura pe hârtie, iar apoi îi punem la dispoziție tehnologia ca pe o unealtă pe care el să o stăpânească, nu care să îl conducă.” — Aurora Oprea, consilier vocațional
Explorează subiectele:

