Secretul tinereții stă în glanda pineală, un organ mai mic decât un bob de mazăre situat în centrul creierului, care este responsabilă de producerea de melatonină în organism.

Melatonina este un hormon important din organismul uman, cu rol în alternanța stării de veghe cu cea de somn.

Producția și eliberarea de melatonina în creier sunt legate de momentul zilei, crescând atunci când este întuneric și scăzând când este lumină.

Producția de melatonină scade odată cu vârsta .

Conform anumitor studii, melatonina poate stimula producția hormonului uman de creștere, cu rol vital în procesul de creștere și regenerare celulară, creșterea masei musculare și a rezistenței corpului. De aici vine și denumirea de „hormonul tinereții“, melatonina fiind un puternic antioxidant.

Se poate consuma, evident, și melatonină de sinteză sub formă de pastille, dar aceasta nu este recomandată decât cu avizul medicului șj doar în situații speciale, de stres extrem sau perturbare gravă a somnului. În plus, creierul ar deveni leneș și nu va mai produce melatonina de care avem nevoie, ci va aștepta să o primească din exterior.

„Sunt patru stări ale organismului pe care melatonina le influențează semnificativ. Este starea de veghe, când persoana în cauză este atentă și conștientă, este starea de somn, în care corpul se regenerează și se reface. Avem apoi visarea, o stare de conștiință modificată, și sunt și momente transcedentale ale conștiinței”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cantitatea de melatonină pe care organismul o produce este influențată și de sănătatea glandei pineale, o formațiune cu greutatea de aproximativ 0,2 grame, situată în masa encefalului, între cele 2 emisfere cerebrale și care face parte din epitalamus.

Melatonina, produsă între ora 22,00 și 2 noaptea

Beneficiile melatoninei sunt nenumărate.

„Hormonul tinereții“ calmează, aduce un confort psihic și este de departe cel mai regenerator al corpului. Studille științifice au arătat că melatonina este produsă doar în procent de 3% pe parcursul zilei, iar restul de 97% - între ora 22.00 și 2 noaptea.

Există o serie de factori care blochează sau încetinesc serios capacitatea organismului de a produce melatonină. Este vorba despre stres, consumul exagerat de alcool, cafea, tutun și medicamente ce conțin betablocante.

„Un nivel scăzut de melatonină grăbește îmbătrânirea mentală, emoțională și fizică. Melatonina este influențată de piezoelectricitate și piezocromatism. Glanda pineală, care produce melatonină, poate fi afectată în timp de informațiile false pe care creierul le primește”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Hormonul tinereții versus hormonul stresului

Studiile științifice au arătat că atunci când deschidem ochii dimineața, în creier se formează undele cerebrale beta, organismul începe să producă serotonină, cunoscută și ca „hormonul fericirii“, și ne trezim din somn.

Când închidem ochii seara, la culcare, corpul începe să producă melatonină prin glanda pineală, iar creierul intră pe vibrația undelor alfa.

Când obișnuim să stăm mult la televizor, pe telefon sau la calculator, organismul va începe să producă în exces adrenalină și cortizol, cunoscut și ca „hormonul stresului“.

Un nivel crescut de cortizol în corp produce agitație, insomnie, epuizare, agresiune, reduce capacitatea de regenerare a organismului și îl pune în regimul de supraviețuire pentru o bună bucată de timp, mărind substanțial nivel de stres.

Câmpul de inductanță

Melatonina poate fi produsă de către organism pe trei căi.

Prima dintre ele este efectul piezoelectric generat de cristalele de microcalcit, cu dimensiunea între 1 și 20 de microni. Aceste cristale formează un câmp electromagnetic în glanda pineală prin comprimare și extindere. Asta face ca lichidul cefalorahidian să circule cu o presiune mai mare, acționând asupra glandei pineale, care produce astfel mai multă melatonină.

O altă cale este transducția biologică, prin intermediul căreia glanda pineală eliberează metaboliți, produși intermediari sau finali aj metabolismului, cu multiple roluri în protecția organismului.

A treia cale de producere a melatoninei este câmpul de inductanță, un flux de informații bidirecțional, care înseamnă că glanda pineală emite, dar și recepționează date.

„Este o tehnică simplă prin care oricare dintre noi poate determina organismul să producă mai multă melatonină. Închidem ochii, ne concentrăm atenția în centrul creierului, în glanda pineală, strângem puternic pumnii și sfincterul anal în ritmul propriei respirații.

Asta va conduce la mărirea presiunii sanguine, crește presiunea intratecală (n.r. în interiorul meningelui din măduva spinării) și astfel glanda pineală va declanșa producția de melatonină”, detaliază psihologul Stelian Chivu una din metodele prin care putem să ne menținem tinerețea o perioadă lungă de timp.

Secreția suplimentară de melatonină aduce pace, armonie și echilibru în organism, dar și un ritm accelerat de regenerare și refacere celulară.