Hari Bucur Marcu, expert în securitate, a explicat pentru „Adevărul” că demersul Franței de a-și pregăti spitalele pentru preluarea unui flux mare de răniți până în martie 2026 ține de o planificare pe termen lung pe care și România trebuie să o facă în vederea unui pericol rusesc.

Autoritățile franceze au emis un ordin fără precedent: spitalele din Hexagon trebuie să fie pregătite , până cel târziu în martie 2026, pentru scenariul unui „angajament militar major” pe continentul european. Documentul a fost obținut de săptămânalul Le Canard Enchaîné.

Potrivit ministerului francez al Sănătății, prioritatea este de a adapta sistemul sanitar civil pentru a putea prelua un flux masiv de răniți, atât francezi, cât și proveniți din alte state europene. Este un scenariu ce presupune implicarea Franței ca stat de sprijin într-un conflict de amploare, în care solidaritatea între aliați ar presupune și preluarea victimelor de pe alte fronturi.

„Este vorba despre anticipare, pregătire și răspuns la nevoile sanitare ale populației, integrând în același timp cerințele specifice apărării naționale", se arată în documentele oficiale. Sistemul de sănătate civil este chemat să se adapteze rapid pentru a putea trata inclusiv pacienți militari, în condiții de criză extinsă.

Hari Bucur Marcu, expert în securitate și politici de apărare, a explicat pentru „Adevărul” semnificația acestor pregătiri ale Franței.

„În următorii 10 ani, Rusia poate fi capabilă să ducă un război major în Europa”

Adevărul: Ce ar trebui să înțelegem noi din aceste pregătiri pe care le face Franța?

Hari Bucur Marcu: S-a luat decizia politică la summit-ul NATO de majorare a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, dintre care 3,5% în armament și pregătirea personalului militar și 1,5% pentru pregătirea economiei, teritoriului și populației pentru apărare. Din acel procent de 1,5% e normal că vor ajunge bani și în sistemul de sănătate, dar nu băgați ca să fie sistemul mai bun, ci să fie sistemul compatibil cu o situație de război. Bănuiesc că și românii au făcut și ei planuri asemănătoare.

Vor fi în continuare băgați bani din acest efort financiar suplimentar, în activități de susținere a războiului pe teritoriul țărilor membre.

Deci nu trebuie să privim această operațiune ca un fel de avertisment privind un război care va avea loc anul viitor?

Nu. Există o evaluare a experților conform căreia în următorii 10 ani Rusia va putea să fie capabilă să ducă un război major împotriva Europei în general. Acum, în sistemul NATO, dacă Rusia atacă Estonia, atacă Europa, atacă NATO.

Acest lucru nu se poate întâmpla mai devreme de câțiva ani de zile. Iar din perspectiva unui conflict major, în care să intre toată Europa, vorbim despre nu mai de vreme de 7-8-10 ani de acum înainte.

Termenul acesta de martie 2026 șochează prin faptul că este foarte apropiat...

Ei au cicluri de planificare, deci în 10 ani de zile sunt două - trei cicluri de planificare NATO. La noi nici măcar nu știu dacă s-a făcut planificarea pe trei ani vreodată. Orientativ ar fi, dar reală nu este. Dar, membri NATO serioși au două, trei cicluri planificare în 10 ani de zile.

„Nu cred că războiul din Ucraina va mai dura mult”

Comentariul presei franceze a fost că deși pare că s-ar ajunge la un armistițiu între Ucraina și Rusia într-un viitor apropiat, țara se pregătește de un conflict de lungă durată.

Nu cred că va mai dura mult. Astăzi s-a depășit cel mai recent ultimatum dat de președintele american și confirmat de toți cei care au participat la întâlnirea aceea de la Casa Albă, Franța, Germania, Italia, Uniunea Europeană.

Occidentalii se poartă frumos în continuare cu Putin, care e un criminal de război, în sensul în care îi mai dau o zi, două, ca să aibă și el un fel de prestigiu intern și să poată zice că nu i-a fost frică de ultimatumul lor, dar sunt convins că și la întâlnirea din China s-a spus foarte clar că nici China, nici India, nici altcineva nu va intra în război alături de Rusia împotriva Occidentului.

Conflictul care există între Occident și zona asta BRICS plus ține de aspecte mai ales economice, dar nu numai. Ori Rusia vrea să distrugerea întregului sistem mondial, ceea ce nu e de acceptat nici pentru India, nici pentru China. China vrea să ajungă în numărul 1 în actuala ordine mondială. Dacă se strică ordinea mondială și vine ordinea pe care o vrea Rusia, China nu ar putea să ajungă decât o mare putere regională. Până una-alta, interesul lor este global. Ați văzut că s-au dus și în Groenlanda, s-au dus și în Panama, s-au dus și în Venezuela, s-au dus și în Brazilia, Africa, și în alte părți. În asemenea condiții, să facă jocul rușilor, să sacrifice poziția lor globală și să devină o putere regională, chiar dacă ar cuceri Taiwan, este deja mult prea puțin pentru chinezi. De aceea nu s-au speriat prea tare occidentalii ca s-au întâlnit Putin, Modi și Xi în China ca să comploteze împotriva Occidentului.

Luând ca reper data aceasta vehiculată de Ministerul Sănătății din Franța, martie 2026, credeți că în Ucraina va mai continua războiul până atunci?

Puțin probabil. Suntem în faza în care s-au făcut concesii de timp tuturor, și chinezilor, și rușilor, și indienilor. De ce? Pentru că aici vorbim despre o finanțare prin vânzare de petrol și gaz a războiului din partea Rusiei, în care în fiecare zi se tranzacționează zilnic milioane de barilii într-o parte și în alta. În momentul în care nu vor mai avea această finanțare, situația se schimbă pentru Rusia. Unii dintre specialiști estimează că se va întâmpla în luna octombrie acest lucru, când ar urma să aibă loc o întâlnire între președintele american și președintelor chinez. Întâlnirea nu poate avea loc decât dacă au căzut de acord înainte în legătură cu ceva. Principalul aspect este de reducere a deficitului comercial care este în favoarea Chinei. În partea cealaltă este înțelegerea că China nu se va dezvolta militar atâta timp cât Statele Unite totuși garantează securitatea celor din regiune, mai ales Japonia, Taiwan, Coreea de Sud. Atunci se va dezbate și problema petrolului rusesc.

Și România trebuie să planifice astfel de investiții

Revenim la acest document al Ministerului de Sănătate francez în care se vorbește despre „prioritatea de adaptare a sistemului sanitar civil pentru a prelua un flux masiv de răniți”. Acest lucru, credeți că presupune o investiție importantă de bani?

Depinde cum este făcută. Una este să spui clar „mă aștept la 1.000 de răniți pe zi sau 5.000 de răniți pe zi” și alta este să mă gândesc că există totuși un timp de avertizare. Adică nu atacă inamicul de pe o zi pe altă. Și în timpul de avertizare eu trebuie să mă pregătesc să am stocuri, să am personal în plus pregătit și așa mai departe. Stocuri de materiale, de consumabile și așa mai departe pe care le activez în momentul în care apare avertizarea timpurie că urmează războiul.

În momentul de față, pe timp de pace, când nu e niciun fel de avertizare că ar urma războiul în viitorul apropiat, nu o să se înmulțească numărul de paturi din spitalele franceze. N-are cum. Vorbim de capacități de genul corturilor care să aibă aer condiționat, să aibă încălzire, să aiba tot ce le trebuie. Trebuie să stabilești unde vor fi instalate, cum vor fi ele protejate de eventuale lovituri și așa mai departe. Cum să ajungi la ele pe cale aerului, pe cale navală, pe cale terestră. Deci lucruri de tipul acesta. Trebuie să ai un plan cu privire la resursa umană, vor fi unii medici cu specializare duală, traumatologi care mai fac și altceva în afară de traumatologie.

În concluzie, nu este un motiv de panică. Nu va veni în martie 2026 vreun război?

Din contră. Dacă ei reușesc să se pregătească în sensul ăsta, și termenul este rezonabil, asta înseamnă o descurajare în plus pentru Rusia. Faptul că vor fi pregătiți descurajează inamicul. Zilele acestea, Putin lovește civilii din cartierele rezidențiale intenționat ca să demoralizeze populația, să suprasolicite sistemul de sănătate, să activeze toate planurile de apărare civilă, care consumă resurse importante. O pregătire cât mai bună pentru astfel de situații, dar și înarmarea, contribuirea la descurajarea unui atac.

În acest context, credeți că și în România ar trebui să fie un plan similar?

România are PIB sub 400 de miliarde de euro, deci 1% sunt 4 miliarde. Să zicem că 4 miliarde ar urma să fie investiți în următorii 10 ani - în fiecare an, cu un crescendo, cu vârful în 2035 - în pregătirea populației, teritoriului și economiei pentru apărare. Sistemul medical este printre cele mai importante. Deci noi ne-am aștepta ca în fiecare an, să se tot investească banii aceștia în sistemul de sănătate românesc. E vorba despre o planificare pe termen lung care trebuie să se vadă în infrastructură, în comunicații, în sănătate, în apărarea civilă. Sunt o mulțime de aspecte de astea care, fără o planificare foarte bine documentată, vor însemna să aruncăm cu bani. Cred că asta o să se întâmple la noi...