România nu este pregătită pentru riscurile reale, iar noua strategie națională de apărare este greu de aplicat. Cel puțin așa consideră doi experți militari. Reacțiile vin după prezentarea strategiei în Parlament de către președintele Nicușor Dan.

România are o nouă Strategie Națională de Apărare, dar experții consultați de „Adevărul” spun că documentul rămâne, în esență, incomplet și insuficient pentru riscurile reale din regiune.

Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, susține că „România nu este pregătită pentru scenariile critice” și punctează că Strategia „identifică amenințări, dar nu explică prin ce instrumente statul poate răspunde eficient”.

La rândul lui, colonelul în rezervă Ion Petrescu merge chiar mai departe și vorbește despre „o strategie cu ambiții mari, dar cu implementare dificilă și cu riscuri subestimate”.

Riscurile regionale, pregătirea și capacitatea de reacție României

Pe fondul războiului din Ucraina , al atacurilor hibride și al tensiunilor recurente din regiunea Mării Negre și Balcani, noua Strategie Națională de Apărare pune accent pe capacitatea României de a răspunde unor scenarii de criză care includ chiar și posibilitatea unui conflict armat de amploare în apropierea granițelor. Adevărul i-a întrebat pe cei doi experți cum schimbă această Strategie modul în care statul român se pregătește pentru riscurile majore din regiune.

În discuția cu „Adevărul”, Degeratu a spus clar: „cea mai importantă amenințare sunt cele legate de conflictul din Ucraina”. Expertul a explicat că zona Mării Negre rămâne critică: „Chestiunea dronelor e foarte importantă, dar nu numai dronele aeriene, ci și cele marine, care se vor dezvolta mai mult în următorii ani”.

A subliniat necesitatea protejării „infrastructurilor critice submarine”, a menționat presiunile din Balcani și a spus că Strategia listează corect riscurile. „Problema nu este dacă le identifică, ci cum ne pregătim”.

Pregătirea depinde de „schimbări majore în strategia militară” și de modul în care se va construi „planul de implementare al obiectivelor”.

Colonelul Petrescu privește riscul dintr-o perspectivă strategică mai largă: „Raportul actual de forțe, dintre NATO și Federația Rusă, inclusiv pe plan nuclear, este total defavorabil Rusiei . O nouă aventură militară rusească în Europa de Est, după eșecul din Ucraina, este cel mai probabil exclusă”.

Petrescu atrage totuși atenția asupra efectului propagandei rusești, care „a avut un impact puternic în opinia publică românească”.

Conceptul de independență solidară

Documentul prezentat astăzi de președintele Nicușor Dan în Parlament introduce, în premieră, conceptul de „independență solidară”, un pilon al viziunii de securitate pentru următorii ani. Am vrut să înțelegem ce înseamnă concret acest concept și cum ar putea fi aplicat în plan militar, diplomatic și în relația României cu NATO și UE. Cei doi experți explică unde se diferențiază acest model față de abordările din strategiile anterioare.

Expertul Claudiu Degeratu consideră acest concept drept o versiune românească a autonomiei strategice: „Este vorba de o perspectivă asupra autonomiei strategice. Probabil că independența solidară va funcționa mult mai bine ca abordare strategică pentru Republica Moldova și pentru spațiul maritim de interes al României la Marea Neagră”.

Degeratu insistă pe ideea că România va trata interesele „de la caz la caz”, cu o accentuare clară pe protejarea Republicii Moldova.

Colonelul Petrescu interpretează conceptul astfel: „Independența ține de menținerea independenței naționale în cadrul comunităților democratice transatlantice. Solidaritatea ține de recunoașterea interdependențelor dintre democrațiile europene, consolidate sau în curs de fortificare”.

Dezinformare, alegeri și controlul civil al serviciilor secrete

Mai multe voci au criticat documentul strategic pentru vulnerabilitățile sale în zone precum manipularea informațională, integritatea proceselor electorale și controlul civil asupra serviciilor secrete. România a trecut deja, în 2024, prin episoade care au pus la încercare aceste mecanisme. „Adevărul” i-a întrebat pe cei doi experți care sunt, în opinia lor, cele mai urgente corecții pe care statul ar trebui să le aplice în aceste domenii sensibile.

Degeratu pune accentul pe riscul extremismului intern: „Prioritatea pentru mine este combaterea extremismului intern, de orice fel”.

A doua prioritate: „reforma armatei accelerată”, pentru că „aproximările neclare cu modernizarea nu rezolvă vechile probleme”.

Despre comunitatea de intelligence profesorul Degeratu răspunde astfel: „Avem nevoie de un concept nou privind comunitatea de inteligență din România, care este uitat, eșuat conceptual în ultimii 15 ani”. Și de „un model actual de control civil asupra tuturor serviciilor secrete”.

De asemenea, în privința dezinformării Degeratu adaugă: „România încă nu are capacitatea să facă pași rapizi. Suntem departe de rezultate notabile pe termen scurt”.

Colonelul Petrescu pune problema din perspectiva concretă a obligației Președintelui de a face nominalizările pentru conducerile serviciilor de intelligence: „A venit momentul ca Președintele României să anunțe nominalizările sale pentru posturile de directori ai SRI și SIE”.

El consideră că aceștia ar trebui să fie „militari de carieră, pentru că nu pot fi suspectați de simpatii cu aceia care doreau, pe finalul anului trecut, o lovitură de stat de tip legionar”, în opinia sa.

Industria de apărare și programul SAFE

Strategia mizează pe revitalizarea industriei naționale de apărare, pe dezvoltarea capacităților de producție și pe participarea României la programe europene precum SAFE. În teorie, România ar trebui să accelereze producția, să crească nivelul de tehnologie și să devină un actor relevant în lanțurile de furnizare ale NATO și UE. Întrebarea noastră a fost cât de realistă este această ambiție având în vedere infrastructura actuală și capacitatea limitată a industriei de apărare.

Expertul în securitate națională Claudiu Degeratu este tranșant când e întrebat dacă România se poate înarma rapid prin intermediul programului european de finanțare a industriei de apărare SAFE: „Rapid nu se mobilizează și nu vom avea o producție industrială semnificativă în România”.

El vede „achiziții rapide”, urmate de „un proces lent de reindustrializare”, pentru că „nu există capacitate politică, economică, nici capacitate administrativă a instituțiilor statului să orienteze resurse”.

De cealaltă parte, colonelul Ion Petrescu a adresat întrebarea într-o altă manieră, mai relevantă după părerea sa: „Cât de repede sunt puși la butoanele adecvate conaționali cu experiențe relevante, precum generalul inginer Alexandru Grumaz și colonelul inginer Aurel Cazacu?". Răspunsul său arată ca astfel de specialiști nu au şanse să dețină un rol meritat: „Probabil nu într-un orizont de timp rezonabil”.

Corupția și cultura strategică

Strategia indică explicit corupția, slaba cultură strategică, diferențele vizibile inter-instituționale și blocajele judiciare ca riscuri interne majore. Cum afectează aceste vulnerabilități securitatea națională? Care sunt reformele interne pe care statul trebuie să le prioritizeze pentru a deveni un actor credibil și rezilient într-un mediu regional instabil? Cei doi experți răspund, fiecare din perspectiva sa.

„Corupția este o vulnerabilitate majoră” este afirmația expertului în securitate națională Claudiu Degeratu. Expertul respinge ideea că soluția este în serviciile secrete: „Soluția magică nu este în culegerea de informații. Soluția magică este în actul de justiție”, criticând blocajele din instanțe și subliniind, mai degrabă, rolul vital deținut de procuratură în aceste cazuri.

Colonelul Petrescu consideră că România are nevoie de o reconstrucție strategică: „Președintele are datoria civică și obligația morală să inițieze organismul multidisciplinar, interactiv, de redactare a noului Proiect de Țară”.

Cum ar evalua specialiștii noua Strategie de apărare

La finalul discuției, Claudiu Degeratu a spus cum ar nota noua Strategie națională de Apărare daca ar evalua documentul pe o scară cuprinsă între nota 1-10, nota 10 fiind cea mai mare: „Nota 7, probabil”, o evaluare pe care o consideră corelată cu „posibilitatea de a fi îmbunătățită”.

La aceeași întrebare, colonelul în rezervă Ion Petrescu a fost mai dur față de noua Strategie de Apărare, punctând-o „scurt, cu nota 5".

Ce a spus președintele în Parlament despre Strategie

Reacțiile specialiștilor vin după ce președintele Nicușor Dan a prezentat astăzi în Parlament documentul pentru perioada 2025-2030.

A fost prima prezentare oficială a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document adoptat de CSAT și construit, potrivit șefului statului, în urma unui efort comun cu instituțiile, organizațiile și cetățenii care au trimis propuneri în timpul consultării publice.

Președintele a subliniat din start că documentul privește securitatea națională din perspectiva cetățeanului. Nu este o strategie despre apărarea unei abstracțiuni, ci un proiect care implică direct relația dintre cetățean și stat, nivelul de încredere în instituții și disponibilitatea societății de a susține efortul național de securizare.

Nicușor Dan a insistat asupra decalajului dintre evoluția societății românești și capacitatea administrației de a răspunde noilor așteptări ale publicului. În acest context, conceptul central al Strategiei este independența solidară. Independența exprimă modul în care România își afirmă interesele în funcție de felul în care oamenii înțeleg lumea.

Solidaritatea privește angajamentele României față de partenerii euroatlantici și respectul pentru funcționarea alianțelor.