Negocierile dintre SUA și Rusia ar putea să intre într-o nouă etapă, odată cu întâlnirea dintre Trump și Putin, de la Budapesta. Cum și în ce condiții am putea avea însă pace în Ucraina pare dificil de anticipat. Pentru acest lucru, „Adevărul” apelează la expertiza unor reputați specialiști în domeniul relațiilor internaționale și a analizei militare.

Președintele american Donald Trump a reușit ceea ce puțini credeau - să oprească războiul din Fâșia Gaza, însă nu a avut același succes și în ce privește războiul din Ucraina. Mai mult, în ultimele săptămâni Trump a criticat dur Rusia și a lăsat de înțeles că ar putea să ofere Ucrainei rachete Tomahawk, pentru a lovi de la distanță ținte aflate pe teritoriul inamic. Asta după ce anterior cochetase cu ideea de a-l convinge pe Putin să renunțe la război.

Într-o veritabilă lecție de ambiguitate strategică, liderul de la Casa Albă i-a surprins deopotrivă pe ruși, ucraineni, dar și pe aliații săi, în timp ce analiștii de politică externă au dat greș pe rând în încercarea de a decripta planurile lui Trump.

Ambiguitate strategică marca Donald Trump

Iar Donald Trump s-a mai reinventat o dată și i-a luat pe toți prin surprindere cu anunțul întâlnirii sale de la Budapesta. Prilej pentru cei care l-au lăudat pentru sprijinul acordat Ucrainei să-l critice și să-l înjure din nou, iar pentru cei apropiați rușilor să-l laude din nou, după ce l-au acoperit de ocări.

Concret, Trump a transmis că „au fost făcute mari progrese” în urma convorbirii telefonice avute joi după-amiază cu Vladimir Putin și că va avea cu acesta o întâlnire în capitala ungară Budapesta, la o dată neprecizată.

Luați încă o dată prin surprindere, aliații europeni au reacționat vineri, 17 octombrie. Potrivit The Guardian , care citează un purtător de cuvânt al UE, Bruxelles-ul a salutat propunerea de întâlnire dintre Trump și Putin, dacă aceasta poate contribui la instaurarea păcii în Ucraina. Mai mult, reprezentanții Uniunii Europene au făcut un pas înapoi și au afirmat că Putin nu va fi reținut și dat pe mâna justiției, chiar dacă se va afla pe teritoriul unui stat NATO.

În același timp, la finele săptămânii a ajuns la Washington o delegație ucraineană de rang înalt, unde a discutat cu reprezentanți ai Partidului Republican despre sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina, dar și despre strategii de influențare a Kremlinului.

Într-un context atât de complicat, în care evenimentele se succed cu repeziciune, iar perspectivele se schimbă de la o zi la alta, „Adevărul” apelează la expertiza unor specialiști recunoscuți pentru a înțelege în ce direcție ne îndreptăm și care sunt șansele de a ne apropia de pace în Ucraina.

Politologul Flavius Caba, expert în securitate al Centrului pentru politica de Securitate din Geneva (Elveția), și generalul (r) Marius Crăciun, cadru didactic și cunoscut analist militar, explică în ce condiții am putea să avem pace în Ucraina și în ce interval de timp.

Cum s-au păcălit rușii

Început pe 22 februarie, la ordinul lui Putin, războiul a fost provocat de invazia la scară largă declanșată de trupele Federației Ruse în Ucraina vecină. Deși trupele rusești au obținut câteva victorii importante și au ocupat peste 20% din teritoriul Ucrainei, nu se poate vorbi de un o victorie a Rusiei, în condițiile în care armata ucraineană ține în continuare linia unui front de peste 1.000 de kilometri și rezistă, chiar plătind un preț uriaș.

Despre acest lucru vorbește și generalul Marius Crăciun, omul care a pus în 2003 bazele Forțelor pentru Operații Speciale Române și a condus trupe de elită în teatrele de luptă din Afganistan și Irak. Generalul amintește că Rusia miza pe faptul că va câștiga războiul în cel mult două săptămâni, însă luptele sunt în toi, iar cele două țări au intrat în al patrulea an de război.

În opinia generalului care a comandat Forțele Speciale Române, pentru a spera la o pace reală, în condiții cât mai favorabile Ucrainei este nevoie de acțiuni ferme împotriva Rusiei. Asta înseamnă, spune el, că Ucraina trebuie sprijinită cu tehnică militară și informații prin serviciile de intelligence, pentru a face față în continuare inamicului său.

„Atunci când au început ofensiva, rușii au mers pe varianta GRU, Spetsnaz (n.r. - forțele speciale ale armatei ruse), pe ideea că vor defila după două săptămâni de război la Kiev. Comandanții ruși și-au luat ținuta de paradă cu ei. S-au investit, cu ghilimele de rigoare, câteva milioane bune de euro în toată agentura de pe teritoriul Ucraine. Numai că agentura a fost arestată, operatorii, spionii au cam fost arestati sau lichidați și uitați-vă că am trecut de doi ani și jumătate de război. Asta cu ajutorul occidentalilor, care le-au furnizat la timp ucrainenilor cele mai bune informații și i-au ajutat să dejoace planurile rușilor”, spune generalul.

Frontul este deocamdată stabil, chiar dacă au existat moment când ucrainenii s-au clătinat. Odată cu venirea iernii, este puțin probabil să aibă loc schimbări semnificative. Astfel, în opinia generalului, suntem departe încă de momentul în care se poate vorbi de pace și de amuțirea armelor.

„Frontul este mai mult sau mai puțin înghețat, poate în zona Donețkului, unde mai se mișcă lucrurile. În general, frontul este înghețat pe Nipru și așa probabil ne va prinde iarna. Toamna este greu dacă nu imposibil pentru acțiuni ofensive, terestre mă refer, din cauza noroiului. Rușii încearcă și ei să-și minimizeze pierderile, dar nu prea reușesc. Au aruncat unități foarte bune, unitățile lor de parașutiști, dar continuă să mobilizeze și se pare că au o resursă inepuizabilă umană. Așa că nu de aici, nu din problemele de resursă umană, va veni un eventual armistițiu, deși mulți se așteptau la asta”, mai spune generalul.

Luminița de la capătul tunelului s-ar vedea din vara viitoare

Și politologul Flavius Caba consideră că suntem încă departe de pace. Cu toate acestea, el crede că Trump are posibilitatea să-l preseze pe Putin pentru a începe în primul rând negocieri mai serioase pentru pace.

„Dacă mergem pe această idee de pacifism și dorința președintelui Trump de a-și finaliza proiectul său de realizare a păcii în Ucraina, un orizont cât de cât incipient și fezabil ar fi să avem primele semne de apropiere a păcii cam într-un an. Am putea vorbi, probabil, undeva la anul, undeva prin vară, de primele semne. Până atunci, cred că ambele părți încă mai au resurse astfel încât să continue acest război de uzură. Probabil că în următoarele câteva luni s-ar putea crea aceste condiții. De ce am zis că până pe la vară? Pentru că eu cred că într-o perioadă de vreo nouă luni, hai să zicem un an de zile, am putea vedea altă abordare la nivel internațional”, spune Caba.

Până atunci, ambele tabere ar putea să se apropie de o concluzie care să ducă la discuții serioase și la unele concesii, de o parte și de cealaltă, astfel încât să ne aflăm aproape de un armistițiu chiar înainte de perioada de decernare a Premiilor Nobel.

„Mă gândesc că este foarte posibil să se întâmple așa, iar înainte de acordarea Premiului Nobel pentru Pace să avem condițiile pentru un armistițiu în Ucraina. Și cred că se vor relua din nou discuțiile, cu implicarea lui Donald Trump, cu medierea sa, într-o perioadă rezonabilă de timp”, mai spune Flavius Caba.

Cum poate fi obligată Rusia să negocieze onest

Generalul Marius Crăciun consideră că pentru ca Federația Rusă să treacă la negocieri serioase, iar cele două părți să ajungă în fața armistițiului ar fi nevoie să fie întrunite câteva condiții.

„În opinia mea ar trebui să se întâmple următoarele: prețul petrolului în lume, cu acceptul Arabiei Saudite, să scadă masiv sub 40, poate chiar la 30 de dolari barilul. Asta ar falimenta Rusia, pentru că armata rusă e finanțată în mare măsură din exporturile de hidrocarburi, exporturile de petrol. Dacă ar scădea prețul pe piața internațională - și asta ar însemna că și americanii să-și crească nivelul și producția de hidrocarburi în mod deosebit de petrol, dar și țările OPEC să crească producția și să scadă în felul ăsta prețul - rușii ar intra într-o criză economică reală”, crede generalul.

Acest lucru nu ar însemna automat falimentul Rusiei, însă simplul fapt că Putin ar realiza că aceasta e direcția l-ar determina să treacă la negocieri mult mai serioase.

„Rusia nu ar ajunge automat chiar la fondul sacului, dar asta le-ar da de gândit și ar începe seisme, pentru că principala frică a lui Putin și a camarilei lui este că apar tulburări la nivel național. Iar aceste tulburări apar numai când rușii vor fi conștienți că a venit războiul peste ei. Și mai ales atunci când vor fi loviți pe peste tot, când poate și obiective civile din Rusia vor fi lovite, așa cum lovesc rușii obiective civile cu nemiluita din Ucraina. Abia astea pot să determine efectul bulgărelui de zăpadă”, susține generalul Crăciun.

Până atunci, mai spune el, toate știrile despre problemele rușilor, despre lipsa muniției și despre bolile incurabile ale lui Putin s-au dovedit simple născociri și speculații fără niciun temei. Acestea au creat false așteptări, iar atunci când oricine a putut să vadă că lucrurile nu stau așa s-au întors împotriva celor care le-au lansat în spațiul public, sporind neîncrederea populației.

„Vorbim de trei ani și jumătate că rușii nu mai au rachete, însă uitați-vă că de fapt își triplează numărul rachetelor și a dronelor cu care lovesc Ucraina. Am tot vorbit că Putin e bolnav de cancer și de toate bolile din lume și uitați-vă că e încă viu și foarte în formă pentru vârsta lui, ba l-am mai și văzut discutând cu Xi Jinping despre cum să-și prelungească viața la 150 de ani”, adaugă generalul Crăciun.

NATO trebuie să ajute cu mai multe arme Ucraina

În atare situație, generalul Marius Crăciun nu vede încă luminița de la capătul tunelului și este convins că războiul va continua și în 2026.

„Deci una peste alta, lăsând la o parte limbajul politic, NATO își face bine treaba. Totuși, cred că e nevoie poate de mai multă descurajare. Este nevoie de mai mult din partea clasei politice, în special din partea administrației Trump. Toate acestea ar putea să-i aducă pe ruși anul viitor la masa negocierilor, a tratativelor reale, pentru că ce am văzut până acum a fost mai degrabă un simulacru. Până atunci, ne putem aștepta că rușii vor continua să lovească infrastructura energetică a Ucrainei, vor continua să lovească zonele populate. Sistemele antieriene ucrainene vor rezista cât vor rezista, pentru că rușii văd că produc tot mai multe drone și tot mai multe rachete. E nevoie deci ca NATO să susțină cât mai mult Ucraina, iar sancțiunile împotriva Rusiei să fie tot mai dure, până când îl vor determina pe Putin să negocieze cu adevărat. Drept urmare, nu mă aștept să se încheie războiul prea curând, în condițiile actuale, dacă nu se schimbă ceva din punct de vedere economic”, încheie generalul Marius Crăciun.