Administrația președintelui american Donald Trump discută o idee neobișnuită: crearea unui nou grup internațional de state – denumit provizoriu Core 5 – în care ar figura atât China, cât și Rusia. Propunerea, relatată de Politico, ar reprezenta un contrast radical față de actualul format G7 și ar reuni actori globali cu interese adesea divergente.

Donald Trump și XI Jinping/FOTO:Profimedia

Deși o astfel de inițiativă ar fi părut de neconceput în trecut, analiști citați de publicație spun că ideea este, într-o anumită măsură, în linie cu abordarea de politică externă a administrației Trump. Președintele american a insistat în repetate rânduri pentru discuții directe cu rivalii strategici ai Statelor Unite – de la aprobarea unor tranzacții tehnologice cu Beijingul până la trimiterea emisarior săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții la Moscova cu Vladimir Putin.

Un fost oficial al administrației Trump, vorbind sub protecția anonimatului, afirmă că varianta unui „C5” – format din SUA, China, India, Japonia și Rusia – „nu sună deloc șocant” în actualul context. Acesta susține că discuțiile din jurul formatului G7 sau ale Consiliului de Securitate al ONU au reliefat convingerea că structurile existente nu mai reflectă realitățile geopolitice actuale.

Potrivit Politico, ideea ar fi apărut într-o versiune mai amplă, nepublicată, a Strategiei Naționale de Securitate prezentată săptămâna trecută. Casa Albă a negat însă categoric existența unui document alternativ, afirmând că nu există nicio versiune secretă sau nedezvăluită a strategiei oficiale.

Pentru unii experți, însă, un astfel de format ar fi compatibil cu modul în care administrația Trump pare să privească ordinea internațională — fără alianțe ideologice, cu preferință pentru relațiile cu lideri puternici și cu o deschidere spre recunoașterea sferelor de influență regionale.

„Europa nu apare deloc în acest potențial C5”

„Europa nu apare deloc în acest potențial C5”, observă Torrey Taussig, fost director pentru afaceri europene în Consiliul de Securitate Națională al administrației Biden. În opinia sa, includerea Rusiei într-un asemenea grup ar alimenta temerile europenilor că Washingtonul ia în considerare un rol sporit al Moscovei în arhitectura de securitate continentală.

Alți analiști, precum Michael Sobolik — fost consilier pentru politica privind China în mandatul anterior al lui Trump — consideră că ideea marchează o ruptură față de abordarea adoptată în primul mandat al președintelui american, când competiția strategică cu Beijingul era cadrul dominant.

Actuala administrație a explorat deja scenarii de reorganizare a blocurilor de putere. Secretarul american de război, Pete Hegseth, a menționat în trecut „o întâlnire istorică G2” între Trump și liderul chinez Xi Jinping, afirmație ce a generat îngrijorare în Congres. Noua Strategie de Securitate Națională semnalează și un accent reînnoit pe emisfera vestică, în timp ce descrie aliații europeni ca fiind expuși unor „riscuri existențiale”.

Reacțiile politice nu au întârziat. Congresmanul democrat Raja Krishnamoorthi a transmis o scrisoare oficială prin care își exprimă „profunda îngrijorare”, avertizând că prezentarea relației SUA–China drept un „G2” ar reflecta „o înțelegere fundamental eronată” a rivalității strategice dintre cele două puteri și ar putea submina pregătirile militare ale SUA în Indo-Pacific.

Deocamdată, discuțiile despre Core 5 rămân la nivelul unor speculații, însă ideea în sine subliniază modul în care Washingtonul actual reevaluează alianțele tradiționale — și ordinea globală — într-un moment în care relațiile cu Europa și cu rivalii strategici sunt supuse unor presiuni fără precedent.