Fermierii din sudul țării renunță la porumb și floarea soarelui. „Ne-am dus pe un asolament periculos”

Suprafețele rezervate culturilor de primăvară s-au micșorat considerabil în două județe importante din sudul țării. Se renunță în masă la porumb și floarea-soarelui, însă nu fără efecte.

Băltirile s-au adăugat la problemele de care fermierii trag de anul trecut FOTO: Ionelia Nucă

Direcțiile pentru agricultură (DAJ) din Olt și Dolj, două județe cu întinse suprafețe agricole, dar și puternic afectate, în ultimii doi ani, de secetă, raportează suprafețe considerabil mai mari înființate cu grâu, rapiță și orz, ceea ce înseamnă reducerea culturilor de porumb și floarea soarelui. Fermierii nu au stat prea mult pe gânduri, cu atât mai mult cu cât ajutorul promis pentru a trece peste pierderile suferite din cauza secetei încă se lasă așteptat.

Directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi, spune că suprafața cultivată cu porumb va scădea în 2026 la 65.000 hectare, de la 82.000 în cursul anului trecut, anul trecut producția medie fiind de 500 kg/ha, „și asta unde s-a irigat”. Scăderi vor fi și la floarea-soarelui, o altă cultură care le-a adus fermierilor pagubă în 2025, fiind prognozate cu 18.000 hectare mai puțin. „Fermierii s-au bazat pe culturile înființate în toamnă, pentru că tot ce a fost cultivat în toamnă a mers”, a precizat Drăgoi.

În toamna 2025, în județul Olt s-au însămânțat cu grâu 160.000 hectare, un plus de 30.000 hectare față de anul anterior, tot plus fiind și la rapiță și orz. Rapița a fost, de altfel, cea mai profitabilă cultură, a mai spus Drăgoi, producția medie obținută în Olt fiind de 3.500 kg/ha.

Seceta și lipsa irigațiilor îi face pe fermieri să renunțe la porumb și floarea soarelui, aceeași situație înregistrându-se și în județul vecin, Dolj.

„Mulți fermieri au ales culturile de toamnă, tocmai ca să evite seceta. La rapiță, dacă erau undeva la 29-30.000 de hectare, acum am ajuns la 43.000. Vorbim de cele raportate, dar este posibil să fie și mai mult. Și la grâu a crescut suprafața. Acum, în schimb, avem altă problemă: băltirile”, a semnalat directorul DAJ Dolj, Sorin Agapie.

Instituția a primit situații operative din 15 comune, însumând mii de hectare de culturi afectate, sau terenuri pe care urma să fie înființate culturi de primăvară.

Fermierii anunță autoritățile locale, iar acestea transmit informările către Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prefectură și grupul de suport tehnic, după care instituțiile trimit echipe în teren, pentru constatări. Fermierilor le este însă teamă că se va întâmpla ca și anul trecut, când au făcut toate aceste formalități ba pentru înghețul târziu, ba pentru secetă, dar ajutorul îl așteaptă și astăzi.

„Dacă vor persista băltirile, perioada de însămânțare și la porumb și la floarea soarelui poate să sufere amânare sau să nu poată să execute lucrurile”, a mai precizat Agapie.

„Ieri și astăzi a crescut motorina cu 23 de bani”

Producătorii de cereale merg aproape zilnic în câmp și evaluează situația. Față de acum trei săptămâni apele s-au mai retras, în anumite localități s-a intervenit chiar cu utilaje, dar încă nu e bine. Nici nu știu ce să mai spună, după ce problema cea mai mare, anul trecut, a fost seceta.

„La nivel de fermă, cam 15% din suprafață înseamnă băltiri, înseamnă suprafețe unde, chiar dacă apa s-a retras, plantele au murit sau sunt pe cale să moară”, a precizat Petre Petrescu, fermierii din Coțofenii din Dos, județul Dolj.

Autoritățile au fost înștiințate, însă echipele pentru constatarea pagubelor încă n-au ajuns peste tot.

„Eu am trei situații: pe rapiță - și rapița este cultura cea mai sensibilă din punctul ăsta de vedere, în sensul că rapița nu suportă excesul de umiditate; a doua problemă este pe orz; a treia pe grâu. Mai sunt și ogoare pe care băltește apa și care, la ora actuală, nu pot fi lucrate și cine știe când s-or putea lucra”, a adăugat fermierul.

Apa pe care agricultorii și-au dorit-o mult le dă acum de furcă FOTo: Ionelia Nucă

Problema cu băltirile se adaugă celor de anul trecut. Și nu este singura. „Fermierii sunt într-o situație atât de plăcută, cu acordul ăsta cu Mercosur-ul, cu acordul cu India și cu schimburile astea, încât cu siguranță fermierul român va câștiga, își va cumpăra roboți și vor lucra roboții pe câmp. Aproape că nu ne mai vine să mai luăm subvențiile de la statul român de bine ce ne e. Las la o parte faptul că n-a crescut decât ieri și astăzi prețul motorinei. Am zis să nu alerg, cum se spune la televizor că o să se facă 10 lei motorina, și noi, pac, hai să cumpărăm. Dar ieri și astăzi a crescut motorina cu 23 de bani. Astăzi cu 10 și ieri cu 13 bani”, face fermierul haz de necaz.

„Cultivam 250 de hectare de porumb. Anul ăsta merg pe varianta mai optimistă, 50 de hectare”

Petre Petrescu spune că, la fel ca alți fermieri, a micșorat suprafața pe care o va cultiva în primăvară. „Cultivam 250 de hectare de porumb. Anul ăsta varianta mai optimistă este 50 de hectare. Iar la floarea soarelui, o foarte bună plantă de asolament, și e bine să o ai în cultură mai ales că este printre puținele plante pe care noi le putem cultiva pe dealurile astea la o elevație de peste 180-200 de metri, am redus-o undeva la mai mult de jumătate. Cam 40% din suprafață din media multianuală a suprafețelor de floarea soarelui mai cultivăm în acest an”, a continuat Petrescu.

Foarte probabil vor salva astfel din potențialele pierderi, însă fermierii se vor confrunta cu alte provocări. „Ne-am dus pe un asolament periculos. Rapiță-grâu-orz, rapiță-grâu-orz, însă lipsește a patra plantă de asolament, care ar fi porumbul sau floarea soarelui. Încercăm, în ceea ce mă privește - dar nu e o variantă pentru toată lumea - cu ceva mazăre, cu ceva lucernă de sămânță, am găsit un contract și să sperăm că poate să meargă lucerna pentru sămânță care face mari beneficii. Dar restul oamenilor merg pe rapiță și grâu, cu niște tratamente suplimentare împotriva bolilor, pentru că în mod normal rapița nu are ce să caute 4-5 ani pe același teren. Ne ajută și producătorii de sămânță care ne dau niște semințe mai scumpe, dar infinit mai bune din punct de vedere calitativ, niște hibrizi de rapiță pe tulpină de ridiche care nu se îmbolnăvește de bolile specifice”, a mai precizat fermierul.

Producătorii au observat în schimb că optând pentru aceleași culturi timp de patru, cinci ani la rând s-a ajuns la o rezistență a anumitor buruieni. „E ca și cum am folosit penicilina la orice răceală și la un moment dat nu mai poți să o folosești când ai avea cu adevărat nevoie, nu mai merge”, mai spune Petrescu.

„La 80 de bani nu prea mai avem cum să dezvoltăm nici irigații, nici nimic”

Nici la Podari, Dolj, lucrurile nu stau cu mult diferit. Daniela Dumitru spune că a mărit suprafața destinată culturilor de toamnă de la 50-80 de hectare la 200 hectare. 30 de hectare sunt acum afectate de băltiri, din suprafața totală de aproximativ 800 hectare a fermei.

Soluția de a renunța la culturile de primăvară a fost, cel puțin pentru moment, la îndemână.

Apa în exces pune în pericol culturile Sursa FOTO: Daniela Dumitru

„La 80 de bani/kg nu prea mai avem cum să dezvoltăm nici irigații, nici nimic. Ajutorul în urma secetei de anul trecut îl așteptăm încă. Am înțeles că totuși s-ar da niște bani, nu știm cât”, a precizat Daniela Dumitru.

Pentru culturile de primăvară a rezervat doar 10 hectare. Deocamdată semnele sunt bune, rezerva de umiditate din sol este mare, doar că și de la semănat până la recoltat e cale lungă. Fermierii sunt obligați să aibă patru culturi, pentru a putea depune cererea de plată la APIA.

Apa în exces pune în pericol culturile Sursa FOTO: Daniela Dumitru

„Fermierii vechi, sunt cei care fac agricultură de imediat după Revoluție, și-au făcut sisteme de irigații. Dar și dumnealor se plâng, pentru că au avut costuri mari, în ultimii trei ani au fost atât de mari încât nu și-au acoperit cheltuielile din producție. De fapt, asta este cea mai mare problema a noastră. Prețurile la cereale au scăzut drastic. Și de asta nu cred că vor supraviețui multe ferme în următorii ani”, a conchis Daniela Dumitru.