Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, a afirmat, la Digi24, că politicienii au făcut din pensiile și salariile magistraților un subiect de campanie electorală, el susținând că echilibrarea bugetară nu poate fi atinsă prin reducerea pensiilor magistraților. El a spus că principiul egalității în fața legii nu poate fi invocat în ce privește salariile și pensiile magistraților.

Fostul ministru a afirmat că interviul președintei CSM, în care Elena Costache a spus că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat i se pare mică, „a pus gaz pe foc” în ce privește disputa legată de drepturile magistraților. Însă Tudorel Toader crede că subiectul este exploatat de către politicieni.

„Bugetul statului nu se echilibrează reducând pensiile magistraților”

„Pot afirma cu toată convingerea că politicienii au făcut un subiect de campanie electorală referitor la pensiile, salariile și vârsta de pensionare a magistraților. Bugetul statului nu se echilibrează reducând pensiile magistraților. Bugetul ar trebuie să se echilibreze prin stoparea jafului generalizat de sus până jos”, a afirmat fostul ministru.

„Unde sunt izoletele pe care statul a dat mii de euro fiecare? Unde sunt flacoanele de vaccin? (…) Statul a fost slăbit prin adoptarea de legi cu dedicație, legi care au urmărit și rezolvat multe interese”, a continuat Tudorel Toader.

Referindu-se din nou la interviul Elenei Costache, Toader a susținut că principiul egalității în fața legii trebuie aplicat în mod nuanțat. „Doamna președintă a spus foarte corect să nu comparăm merele cu perele. A spus că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate. Egalitatea este pentru cei care fac parte din aceeași categorie socio-profesională”, susține Tudorel Toader.

La observația că reforma sistemului de pensii este un obiectiv prevăzut în PNRR, Toader a răspuns: „Nu poți să prevezi obiective care încalcă Constituția.”

Toader: Vârsta de pensionare nu este un standard constituțional

Invocând perioada în care a fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader a menționat că jurisprudența CCR se referă la cuantumul pensiilor, nu și la vârsta de pensionare, care ar putea fi modificată.

„Vârsta de pensionare nu este un standard constituțional, nu scrie că magistrații trebuie să se pensioneze la vârsta de 48 de ani sau de 50 de ani. Aici este limpede. Curtea s-a referit la cuantumul pensiilor despre care a spus că trebuie să fie cât mai aproape salariul aflat în plată”, a explicat Toader.

Despre propunerile de reformă a sistemului anunțat de premierul Ilie Bolojan, Toader a spus că unul dintre ele încalcă prevederile Constituției. „Eliminarea indexării pensiilor cu salariul celor aflați în activitate creează o discrepanță și este încălcarea unui standard neconstituțional (…) Sper ca Parlamentul să corecteze această evidentă neconstituționalitate”, a apreciat fostul ministru.

Pe de altă parte, Tudorel Toader a apreciat ca „absolut nefiresc” faptul că unii foști magistrați au pensia mai mare decât salariul, el afirmând chiar că ar trebui revizuite pensiile celor care, în ultima lună de activitate, și-au adăugat tot felul de sporuri astfel încât baza de calcul a pensiei să fie cât mai mare.

Șefa CSM, despre o pensie de 11.000 de lei: „Mi se pare puțin”

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a afirmat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

Declarațiile șefei CSM au fost făcute într-un interviu acordat Digi24 . Întrebată dacă consideră 70% din ultimul salariu net ca fiind o sumă mică, Elena Costache și-a asumat un „răspuns direct”.

„Ar trebui să fac un calcul exact, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin”, a spus Elena Costache.

Șefa CSM a dezvăluit și ce salarii încasează, în medie, magistrații. „Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, net lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. (Ar fi 11.309 lei pensie – n.r.). În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător”, a spus Costache.

Elena Costache a susținut că nivelul de trai al magistraților este „unul normal” și că lipsa banilor în Justiție ar duce la pierderea independenței magistraților.

„Să se uite un pic la toate aspectele pe care le-am prezentat și să se gândească în primul rând ce fel de Justiție vor într-un stat democratic. Vor în ce să se transforme justiția? Să fie o justiție aservită, o justiție sluga cui?”, a spus Costache.

„Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal”, a mai spus șefa CSM.

Reforma pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți propunerile în cazul pensiilor magistraților.

Printre modificările importante se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii de la 25 la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de 80% din salariul brut, cât este acum, a spus Bolojan.

„Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.

Distribuie Distribuie Comentarii