Festivalul prostiei din PSD, în plină desfășurare/Ce se întâmplă în scenariul analizat de partidul condus de Grindeanu
În așteptarea consultării privind viitorul guvernării din 20 aprilie, PSD analizează mai multe scenarii în cazul în care membrii vor decide că nu mai vor să continue cu Bolojan în fruntea Guvernului. Principalul scenariu luat în calcul e retragerea miniștrilor din guvern, spun surse din partid pentru hotnews.ro .
În acest caz, premierul va fi nevoit să ceară vot de încredere în Parlament – ipostază în care au ajuns în trecut și alți premieri.
- „Pare că PSD nu are un punct final în care să-și dorească să ajungă, dar testează diferite lucruri și încearcă să crească presiunea. Vom intra într-o perioadă de instabilitate politică totală”, spune Adi Zăbavă, consultant politic cu peste 15 ani experiență în comunicare politică și PR pentru HotNews.
Conducerea PSD nu a decis, până în acest moment, care va fi întrebarea la care vor răspunde membrii partidului la referendumul intern din 20 aprilie. Potrivit informațiilor HotNews, Sorin Grindeanu ia în calcul să adreseze colegilor o singură întrebare, nu mai multe, ce urmează să fie stabilită de conducerea PSD după ce vor fi finalizate toate întâlnirile regionale, bazându-se pe discuțiile pe care le-au avut cu liderii din teritoriu.
„Ceea ce pot să vă spun sigur e că în niciun caz, (n.red. – rezultatul votului de pe 20 aprilie) nu va fi să rămânem în forma actuală”, a declarat Sorin Grindeanu, pe 1 aprilie, după cea de a șasea reuniune regională.
De partea cealaltă, întrebat dacă ia în calcul să demisioneze, dacă PSD îi va retrage sprijinul, Ilie Bolojan a spus că nu: „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcție. Și, sigur, cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele acestor lucruri”.
Ce implică principalul scenariu al PSD
PSD are un vicepremier fără portofoliu și 6 miniștri în Guvernul Bolojan, din care fac parte și PNL, USR și UDMR.
Dacă aceștia se retrag, componența politică a Guvernului se schimbă, situație în care, potrivit legii, premierul trebuie să meargă în fața senatorilor și deputaților pentru a cere un nou vot de încredere.
Dacă primește votul de încredere, adică dacă Parlamentul confirmă susținerea pentru noua formă a Guvernului, Bolojan rămâne premier. Dar dacă nu întrunește destule voturi cât să păstreze majoritatea, trebuie numit un nou Guvern.
Într-o astfel de situație, președintele este obligat să cheme partidele la consultări.
Apoi, în urma discuțiilor, șeful statului va desemna un candidat pentru funcția de premier care va veni în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Până la instalarea noului guvern, premierul și miniștrii rămân în funcție, cu mandat interimar.
Ce spune legea
Articolul 85 din Constituție prevede la alineatul 3: „Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) (n.red – adică numirea altor miniștri la propunerea premierului) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.
Așadar, în scenariul în care social-democrații își retrag miniștrii, Ilie Bolojan trebuie să meargă în Parlament, ca să verifice majoritatea, într-un interval de 45 de zile. Constituția nu prevede ce se întâmplă dacă el depășește acest termen.
Însă, în cele 45 de zile, el poate numi doar miniștri interimari, potrivit articolului 107 din Constituție, doar cu aprobarea președintelui, deși Guvernul în sine rămâne plin, nu interimar. Altfel spus, dacă Nicușor Dan nu îl susține în acest demers, activitatea Guvernului este blocată și nu va putea să evite votul de încredere al Parlamentului.
Când PSD și-a schimbat propriul Guvern. Explicația folosită atunci de Dragnea, acum de Grindeanu
Social-democrații au și varianta de a vota o moțiune de cenzură, astfel încât să dărâme Guvernul, cum au făcut în trecut inclusiv cu guvernele sale.
Mai exact, rețeta a fost folosită în iunie 2017 după ce PSD a retras sprijinul Guvernului condus de Sorin Grindeanu, dar aceasta a refuzat să demisioneze.
Sorin Grindeanu, în rolul de premier desemnat, alături de Liviu Dragnea, în decembrie 2016. Inquam Photos / George Călin „Am avut o ședință în care am făcut o evaluare a stadiului implementării programului de guvernare (…) Este o acțiune în premiera, când un partid are curajul să își facă o radiografie a șase luni de guvernare ”, spunea Dragnea în iunie 2017 despre ședința conducerii partidului în care au decis să retragă sprijinul politic Guvernului condus de Sorin Grindeanu.
Acum, ajuns la șefia PSD, Sorin Grindeanu vorbește tot despre „radiografia” guvernării, o analiză anunțată din decembrie.
„În primul rând, vom face, dacă vreţi, o radiografie a activităţii noastre în Guvern, a miniştrilor PSD, şi după aceea bineînţeles că vom analiza activitatea întregului Guvern, iar cei aproape 5.000 de colegi din PSD, aşa cum au votat intrarea de bună credinţă în această coaliţie, vor decide în cunoştinţă de cauză”, spunea actualul lider PSD în martie 2026.
Scenariul în care se ajunge la moțiune de cenzură. Un analist explică ce poate forța Bolojan
Potrivit informațiilor HotNews, scenariul moțiunii de cenzură nu este luat în calcul momentan. Liderii PSD ar putea iniția sau vota o moțiune doar în cazul în care Bolojan nu va merge în Parlament pentru un vot de încredere.
„Pare că PSD nu are un punct final în care să-și dorească să ajungă, dar testează diferite lucruri și încearcă să crească presiunea. Vom intra într-o perioadă de instabilitate politică totală”, spune Adi Zăbavă, consultant politic cu peste 15 ani experiență în comunicare politică și PR pentru HotNews.
Adi Zăbavă. Foto: Cristian Șuțu / Facebook El susține că Ilie Bolojan va încerca să evite votul din Parlament și că PSD nu va dori să ajungă la o moțiune de cenzură. „Practic, miza fiind, fiecare jucător încearcă să proiecteze vina asupra crizei, asupra celuilalt, adică celălalt e de vină”.
„PSD a generat această criză și trebuie să și-o asume. În consecință, dacă vrea să nu mai facă parte din acest Guvern și nu mai e de acord cu acest Guvern, să voteze o moțiune de cenzură în Parlament, să o depună, are numărul de semnături necesare. Să voteze o moțiune de cenzură și atunci va cădea Guvernul”, explică Zăbavă.
Cu toate acestea, analistul explică și că șansele ca premierul Bolojan să supraviețuiască unui vot de încredere în Parlament sunt mici. „Mă îndoiesc că acest lucru se va întâmpla, tocmai pentru că nu ar avea cum, matematic, să treacă de acest vot din Parlament”, explică analistul.
Ce spune matematica parlamentară
Ca să treacă de votul de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi „pentru”. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale au împreună 181 de voturi.
Așadar, ca să continue guvernarea, Bolojan ar mai avea nevoie de 52 de voturi pentru a rămâne premier, ceea ce înseamnă că va conduce un Guvern minoritar.
În contextul în care AUR și PSD au anunțat deja că nu vor susține un Guvern minoritar, cele 52 de voturi pentru continuarea guvernării fără social-democrați mai pot veni doar din partea parlamentarilor neafiliați, SOS, PACE și POT, care au împreună 63 de voturi.
Chiar și așa, varianta unui guvern minoritar nu a fost agreată nici de Sorin Grindeanu, nici de președintele Nicușor Dan, nici de liderul UDMR Kelemen Hunor.
Ilie Bolojan a declarat că România nu are nevoie de un Guvern minoritar, „dar în situația în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare”.
Scenariile pentru un nou guvern după eventuala debarcare a premierului
În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.
Liderul PSD a declarat de mai multe ori că își dorește să continue guvernarea într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR.
De partea cealaltă, USR și PNL au decis la finalul lunii martie ca în cazul în care PSD va declanșa o criză politică și vor răsturna Guvernul condus de Ilie Bolojan să nu negocieze o nouă majoritate cu social-democrații.
În același timp, mulți dintre membrii PSD nu sunt de acord cu alăturarea dintre partidul condus de Sorin Grindeanu și USR. Un Guvern fără USR, format doar din PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale poate aduna 251 de voturi, cu 18 voturi mai mult decât minimul necesar de 233.
Când alți premieri au ajuns la votul de încredere al Parlamentului
Pe 1 aprilie 2007, prim-ministrul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu (PNL) a anunțat că scoate miniștrii Partidului Democrat (PD) din Guvern și că se va duce în Parlament pentru un vot de încredere, în contextul în care negociase o nouă majoritate cu UDMR.
Noul Guvern a trecut, cu voturi de la PNL, UDMR și cu susținerea PSD care era în opoziție dar a votat pentru învestitură.
Victor Ponta (PSD) a trecut în 2014 printr-o situație similară. PNL s-a retras din Guvernul Ponta 2, iar Crin Antonescu îi cerea demisia. Dar, la fel ca Tăriceanu, fostul președinte PSD a găsit o nouă formulă pentru a păstra majoritatea – cu PSD, UNPR, PC, UDMR, dar și cu ALDE – partid format de Călin Popescu Tăriceanu după ce s-a retras din PNL alături de mai mulți membri care nu au agreat ieșirea de la guvernare.
La câteva zile după momentul retragerii PNL, Cabinetul Ponta 3 primea votul de încredere în Parlament.
Viorica Dăncilă a încercat să amâne votul de încredere, dar a picat prin moțiune de cenzură
În august 2019, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, și-a retras miniștrii din Guvernul Dăncilă. Apoi, Dăncilă a încercat să numească miniștri interimari de la PSD în locul celor demisionari de la ALDE, în încercarea de a amâna momentul votului de încredere din Parlament.
Klaus Iohannis, care era atunci președinte, a refuzat să numească miniștrii interimari, invocând articolul 85, alineatul 3 din Constituție. Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională, care le-a dat dreptate amândurora – îl obliga pe Iohannis să numească miniștrii interimari, dar și pe Dăncilă să meargă în Parlament și să ceară un vot de încredere, după cum explicau juriști pentru Europa Liberă .
După decizia CCR, Viorica Dăncilă a continuat să amâne votul din Parlament. Când a fost întrebată dacă va merge în fața senatorilor și deputaților pentru a testa majoritatea, fosta prim-ministră a spus că va aștepta momentul oportun.
„Așa cum am menționat în nenumărate rânduri, vom merge în Parlament nu când ne spun alții, ci atunci când vom considera că este oportun”, spunea Dăncilă pe 18 septembrie 2019.
Totuși, opoziția i-a dat-o înainte și a depus moțiune de cenzură, iar pe 10 octombrie 2019 Guvernul Dăncilă a fost demis cu voturile a 238 de parlamentari, la exact 45 de zile de când miniștrii ALDE au demisionat.
Guvernul Cîțu a avut aceeași soartă
Doi ani mai târziu, în septembrie 2021, miniștrii USR-PLUS au demisionat în bloc din Guvernul Cîțu, după ce premierul PNL l-a revocat din funcția de ministru al Justiției pe Stelian Ion (USR-PLUS) pentru că a refuzat să avizeze programul de investiții PNDL 3.
Atunci Florin Cîțu nu a mai ajuns în Parlament pentru un vot. PSD a depus o moțiune de cenzură, care a fost votată de AUR și USR-PLUS, iar Guvernul Cîțu a fost demis.
