Financial Times, despre Nicușor Dan: „Cum să rezistați populismului? Mergeți la București!”
Financial Times publică o analiză semnată de Alec Russell în care România este prezentată drept un exemplu pozitiv în lupta împotriva populismului. În centrul acestei lecții se află Nicușor Dan, scrie Spotmedia.ro.
Editorialul prezintă contextul global în care partidele tradiționale pierd legitimitate, iar populismul prinde teren rapid.
Pe tot continentul european, partid după partid şi-a pierdut încrederea și relevanța, fiind mai degrabă condamnate de propria suficiență decât de altceva. Și situaţia asta nu este doar despre Europa. Donald Trump e în plin avânt. Din Chile până în Japonia, într-o varietate de forme, chemarea populismului își face auzit ecoul.
Așadar, cum se poate răspunde la acest avânt? La nivel global, liberalii sunt în derută. Dar pentru cei tentați să-și piardă speranța că alegătorii vor mai vota un politician de centru într-o epocă dominată de furia algoritmilor, editorialistul are un răspuns: "Mergeți la București, capitala „șic ponosită” a României. Acolo puteți urma un curs intensiv despre cum să ții populismul la distanță".
La prima vedere, România pare un caz ciudat de guvernare. A fost una dintre cele mai lente țări din Europa de Est în adoptarea democrației și economiei de piață după sfârșitul comunismului. Timp de trei decenii, partidele de stânga și dreapta au alternat la putere cu rezultate modeste. Capitalismul de cumetrie a înflorit, la fel și deziluzia față de beneficiile aderării la UE.
Așa că, într-o regiune cu o istorie a naționalismului profund și vulnerabilă la manipulările propagandei rusești, nu a fost o surpriză că populiștii erau în fruntea cursei electorale din acest an – până s-au lovit de un tip tăcut, dar genial, cu un istoric solid în a duce lucrurile la bun sfârșit, susţine Alec Russell.
Nicușor Dan, profesor de matematică și fost primar al Bucureștiului, ales președinte în mai, evită să dea sfaturi altor politicieni centriști.
Dar el și activitatea sa oferă o serie de lecții relevante pentru Keir Starmer, premierul britanic lipsit de suflu, și pentru alți lideri care nu știu cum să gestioneze ascensiunea populismului, scrie FT.
Prima lecție este credibilitatea, pierdută în Marea Britanie după ani de promisiuni neonorate. „În România, oamenii erau atrași de populiști pentru că nu mai au încredere în stat, în autorități”, spune Dan. „Văd corupție, nedreptate... Scopul principal e să recâștigăm încrederea oamenilor.”
Soluția lui? O veche axiomă politică: ocupă-te de sarcinile plictisitoare ale guvernării, iar alegătorii s-ar putea să-și amintească de tine pentru asta. Ca primar, s-a luptat cu dezvoltatorii imobiliari în favoarea oamenilor obișnuiți și a supervizat reabilitarea sistemului de termoficare al orașului – un obiectiv lipsit de strălucire, dar esențial, aminteşte FT.
În noua sa funcție de la Cotroceni, provocarea este reducerea deficitului bugetar – cel mai mare din UE – și obținerea sprijinului într-un parlament divizat pentru măsurile de austeritate necesare.
Din nou, se bazează pe experiența sa: când a preluat conducerea Bucureștiului, plata datoriilor consuma trei sferturi din buget. „Am petrecut un an și jumătate restructurând obligațiile financiare...” Finanțele orașului sunt acum stabilizate.
Apoi, este vorba de tonul discursului. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”, spune Dan. „Încerc să port dialog. Oamenii aveau sentimentul că nu sunt luați în seamă.”
Președintele vorbește atât de încet, încât trebuie să te străduiești să-l auzi, dar știe să-și apere punctul de vedere – așa cum a făcut-o în dezbaterea electorală, când a demontat promisiunile imposibil de onorat ale adversarului. Disprețuiește ideea de a face pe plac populiștilor. Dar este dispus să-și critice și propria tabără, așa cum a făcut recent când a contestat – fără succes – un proiect de lege împotriva discursului instigator la ură, pe care îl considera excesiv.
Și mai este strategia tăcerii. E cunoscut pentru faptul că așteaptă 15–20 de secunde înainte de a răspunde la unele întrebări. A fi prea scrupulos cu megafonul mediatic ar fi o greșeală: tocmai cei care stăpânesc rețelele digitale – Trump, Farage – profită la maximum. Dar reflecția lui calmă este un contrast binevenit la zgomotul rivalilor săi, scrie FT.
România oferă însă și lecții mai puțin plăcute despre democrație. JD Vance a avut dreptate să critice intervenția justiției la începutul acestui an, când candidatura prezidențială a naționalistului Călin Georgescu, favorit la acea vreme, a fost interzisă.
Luna de miere a lui Dan se va încheia curând. Dar lecțiile pe care le oferă acum rămân valabile: fă treabă, arată respect, nu dansa pe muzica populiștilor și nu uita puterea tăcerii strategice.
