Flancul Estic în tranziție: America semnalează predarea graduală a apărării europene
Cel de-al 36-lea Summit al șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO se desfășoară în capitala Turciei, la Complexul Prezidențial Beștepe, în perioada 7-8 iulie. Evenimentul reunește 52 de lideri din 32 de țări aliate și nouă state invitate. Este al doilea summit găzduit de Turcia după cel din 2004, de la Istanbul, și are loc în al cincilea an al invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
De la Ankara, Alexandru Manda, președintele Centrului AGORA pentru Democrație, și Lavinia Teodorescu, expertă în apărare la AGORA și membră a Diviziei de Politici și Planificare a Apărării din cadrul NATO, au oferit analize exclusive privind mizele întâlnirii, rolul Statelor Unite în noua arhitectură de securitate europeană și obiectivele strategice ale României.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, la evenimentele premergătoare Summitului. FOTO: NATO
Prioritățile NATO și angajamentele pentru Ucraina
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stabilit trei priorități cheie pentru reuniunea de la Ankara: intensificarea investițiilor aliaților în apărare, consolidarea producției industriale transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Proiectul declarației finale, deja agreat la nivel de ambasadori NATO, reconfirmă angajamentul ferm față de apărarea colectivă conform Articolului 5 și prevede un pachet de sprijin militar pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro în 2026, cu un nivel similar de finanțare estimat pentru 2027.
Din partea României, Nicușor Dan participă la Ankara la primul său summit NATO în calitate de președinte, unde va solicita consolidarea apărării aeriene și maritime pe Flancul Estic. Această cerere vine în contextul recentelor incidente, inclusiv drona care a lovit un bloc în Galați pe 29 mai și drona maritimă autodetonată în Portul Constanța pe 5 iunie.
Semnalul prezenței lui Donald Trump
Prezența președintelui american Donald Trump la summit, după luni de critici vehemente la adresa Alianței, pe care a numit-o un "tigru de hârtie", și presiuni crescânde asupra europenilor pentru a prelua frâiele propriei apărări, este un aspect central al reuniunii. Alexandru Manda subliniază că această participare nu trebuie interpretată ca un semn de retragere a SUA, ci ca o dovadă a unui transfer gradual de responsabilitate către aliații europeni, fără a diminua capacitatea de descurajare a Alianței.
Prezența Statelor Unite la Ankara, la cel mai înalt nivel, prin participarea președintelui Trump este un semnal că Alianța rămâne unită și că partenerul nostru cel mai puternic este acolo, la masă, alături de noi. Vorbim despre Aliatul cu cea mai mare armată din NATO, peste 1,3 milioane de militari activi, și cu cel mai mare buget de apărare. Prezența lui Donald Trump arată faptul că NATO 3.0 nu însemna o dezangajare completă a Statelor Unite în Europa, ci, mai degrabă, un transfer de responsabilitate. Ceea ce numim europenizarea NATO înseamnă o apărare europeană mai puternică, care transformă astfel Alianța într-una mai puternică în ansamblul ei. Totodată, prezența americană la cel mai înalt nivel trebuie privită și ca un răspuns la una dintre cele mai apăsătoare întrebări pentru aliații europeni: cât de brusc se va petrece transferul de responsabilitate? Ca o concluzie a Summitului de la Ankara, ne așteptăm ca procesul de transferare a responsabilităților dinspre SUA spre aliații europeni să nu petrece peste noapte, ci treptat, în etape, fără a periclita postura de descurajare și apărare din Europa. Alexandru Manda
Mizele reale ale Summitului
Dincolo de declarațiile oficiale, Lavinia Teodorescu, expertă implicată direct în structurile NATO de planificare a apărării, identifică două provocări esențiale pentru summitul de la Ankara: demonstrarea unei unități reale a Alianței și stabilirea unei direcții clare pentru o apărare europeană condusă de europeni.
Summitul NATO de la Ankara are două mize principale. În primul rând, acesta trebuie să arate că alianța transatlantică este unită în mod real, nu doar la nivelul declarației șefilor de stat, ci și prin acțiuni concrete și declarații mai puțin formale. La finalul Summitului, trebuie să fie limpede că atât aliații europeni, cât și Canada și Statele Unite urmăresc aceleași obiective majore și că vor parcurge acest drum împreună. În al doilea rând, Summitul trebuie să fie un pas clar spre o apărare europeană condusă de aliații europeni. Asta înseamnă o direcție clară privind dezvoltarea capabilităților militare, ce va fi dezvoltat, cum și în cât timp, și, de asemenea, în capacitatea logistică și în relația cu mediul privat. Summitul de la Ankara trebuie să demonstreze fără echivoc că toți aliații europeni au făcut deja pași concreți în consolidarea capacităților lor de descurajare și apărare și că aceste investiții și programe pot fi menținute pe termen lung. Lavinia Teodorescu, absolventă a Universității Harvard
Finanțarea apărării Ucrainei: o investiție în securitatea proprie
Unul dintre cele mai delicate subiecte de pe agenda de la Ankara este împărțirea costurilor pentru sprijinul militar al Kievului, un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, fără nicio contribuție financiară din partea Statelor Unite, și o sumă cel puțin echivalentă pentru 2027. Alexandru Manda subliniază importanța strategică a acestei investiții.
Întrebarea reală pentru statele Aliate nu este cât ne costă să sprijinim Ucraina, ci cât ne-ar costa să nu o facem. Iar acel preț, măsurat în securitatea noastră, a tuturor, este incomparabil mai mare. Apărarea Ucrainei este, astăzi, apărarea noastră. Fiecare dronă doborâtă deasupra Kievului este o dronă care nu ajunge deasupra Constanței sau a Galațiului. Prima linie a Flancului Estic nu trece astăzi prin România, trece prin Ucraina, iar soldatul ucrainean apără în acest moment, la propriu, și liniștea familiilor din România. Rusia rămâne, fără echivoc, principala amenințare de securitate la adresa statelor aliate, o amenințare pe termen lung, așa cum ne așteptăm să regăsim și în concluziile Declarației de la Ankara. Rusia este o amenințare reală pe care o vedem în fiecare zi, la câțiva kilometri de granița noastră. Atâta timp cât Rusia crede că poate obține prin forță ceea ce vrea, niciun stat de pe Flancul Estic nu poate dormi cu adevărat liniștit. Ucrainenii au devenit, din păcate din nevoie, cei mai buni din lume la un lucru care ne privește și pe noi îndeaproape: cum contracarezi atacurile cu drone. Ei învață aceste lecții pe pielea lor, în timp real, pe câmpul de luptă. Noi avem șansa să învățăm de la ei, să adaptăm aceste tactici și tehnologii pentru apărarea propriului spațiu aerian. Ar fi o greșeală să nu profităm de această experiență, plătită de ei cu un preț atât de mare. Într-o Alianță cu 32 de membri este normal să existe discuții despre bani și despre cine cât pune. Dar sunt convins că Aliații vor găsi formula. Nu pentru că este ușor, ci pentru că alternativa, o Ucraină lăsată singură, este una pe care nimeni, în mod rațional, nu și-o poate permite. Iar cele 70 de miliarde nu sunt o donație făcută Ucrainei, sunt o investiție în propria noastră securitate. Alexandru Manda
Obiectivele României la Ankara
Dată fiind poziția geografică a României, aflată la granița directă cu conflictul din Ucraina și confruntată cu incursiuni aeriene și maritime, Lavinia Teodorescu consideră că delegația română trebuie să abordeze summitul cu o agendă precisă, care să includă solicitări concrete și verificabile, nu doar declarații de intenție.
Din poziția sa geografică și date fiind evenimentele grave din ultimele luni, România ar trebui să aibă trei obiective principale la Ankara, un plan clar de întărire a capabilităților contra-drone, pentru a preveni incidentele precum cel din Galați, un acord pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și a rețelelor de aprovizionare cu combustibil, și o strategie pentru dezvoltarea mediului privat și al startup-urilor de apărare. Este esențial ca mediul privat și cel guvernamental să lucreze împreună, atât pentru a dezvolta economia națională, cât și pentru a asigura un ciclu rapid de dezvoltare tehnologică și acces la tehnologii de ultimă generație. România trebuie să aibă în minte trei lucruri, apărare națională, conectivitate cu Europa și planificare militară pe termen lung. Lavinia Teodorescu
Centrul AGORA pentru Democrație, un policy-hub înființat la București în 2024, a lansat recent un document strategic intitulat „Foaie de parcurs pentru Flancul Estic". Acest white paper a fost prezentat într-o dezbatere la Palatul Parlamentului, reunind factori de decizie din Parlament, Guvern, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării, alături de ambasadori ai statelor NATO la București.
Explorează subiectele:
