Florentin Pandele stă la coadă după Gabriel Oprea pentru a-și recăpăta titlul de „doctor în științe militare”, deoarece soluționarea procesului civil deschis de actualul edil din Voluntari pe rolul Curții de Apel București depinde de verdictul Înaltei Curți în dosarul fostului vicepremier. Cererile prin care cei doi „doctori” își cer titlurile universitare înapoi sunt atât de similare, încât judecătorii au suspendat procesul lui Pandele până la verdictul definitiv din dosarul lui Oprea, scrie Ziare.com.

În plin scandal al „azilelor groazei”, edilul din Voluntari stă cu ochii pe instanța supremă care, pe data de 13 octombrie 2023, va decide dacă anulează sau nu decizia CNATDCU de plagiat cu privire la doctoratul Gabriel Oprea.

Soțul Gabrielei Firea își cere înapoi titlul de doctor încă din 13.04.2017, însă magistrații au suspendat procesul considerând că dezlegarea cauzei ține de o solicitare similară făcută de Gabriel Oprea.

Ambii și-au pierdut titlurile universitare în 2016, fiindu-le retrase de către Comisia de experţi din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Ceea ce îi supără pe Pandele și Oprea este o reglementare care prevede că orice persoană fizică sau juridică poate sesiza forurile universitare în legătură cu plagiatul într-un doctorat, anume Hotărârea Guvernului nr.134/2016.

De altfel, cei doi au făcut presiuni uriașe asupra jurnaliștilor care i-au demascat: Florentin Pandele a dat-o în judecată pe Iulia Marin, iar Gabriel Oprea a încercat s-o „cumpere” pe Emilia Șercan, oferindu-i un post în UNPR. Amândoi au dat greș.

Curtea de Apel București a operat ultima modificare în dosarul lui Florentin Pandele pe data de 10 mai 2023 când dosarul a primit un nou număr: 2925/2/2017*.

Pe data de 30.10.2017 dosarul a fost suspendat „până la soluţionarea definitivă a cererii ce face obiectul dosarului nr. 7226/2/2016”.

Or, la o căutare pe portalul instanțelor de judecată, dosarul respectiv este cel în care Gabriel Oprea cere la rândul lui anularea deciziei prin care i s-a retras titlul de doctor. Recursul fostului vicepremier va fi luat în discuție de Înalta Curte pe data de 13 octombrie 2023.

În urmă cu 7 ani, un judecător de la Curtea de Apel București i-a explicat lui Gabriel Oprea că - oricâte chichițe ar găsi avocații lui - o lucrare de doctorat trebuie să fie „o cercetare științifică sau o operă artistică de valoare”, căreia nu-i poate lipsi atributul originalității.

În acțiunea depusă, Gabriel Oprea arăta, în esență, că normele în vigoare la data susținerii tezei de doctorat îi dădeau voie să se inspire de ici și de colo, mai ales că pe vremea aceea nici nu era definite de lege noțiunea de „plagiat”.

Văzând că motivele invocate de Pandele sunt identice cu cele ale lui Oprea, Curtea de Apel București a suspendat procesul plagiatului edilului din Voluntari până la soluționarea definitivă a cauzei fostului vicepremier.

Cererea lui Pandele, „trasă la indigo” după cea a lui Oprea

Ziare.com a consultat hotărârea din data de 30 octombrie 2017 a Curții de Apel București în procesul lui Florentin Pandele împotriva Ministerului Educației și CNATDCU:

• „Prin cererea de chemare în judecată formulată în prezentul dosar reclamantul (Pandele Florentin Costel – n.r.) a solicitat instanţei anularea actelor administrative individuale emanând de la pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor universitare, în baza cărora i-a fost retras titlul de „doctor în domeniul ştiinţelor militare”.
• Printre motivele invocate de reclamant s-a aflat şi motivul privind nerespectarea principiului neretroactivităţii legii, justificat prin aceea că la elaborarea raportului Comisiei nu s-a avut în vedere faptul că lucrarea de doctorat a fost susţinută anterior intrării în vigoare a legii sub imperiul căreia a fost realizată evaluarea, astfel că noua lege nu putea fi avută în vedere la stabilirea criteriilor de evaluare.
• Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat dosarul nr. 7226/2/2016 (deschis de Gabriel Oprea – n.r.) având ca obiect anularea art. 50 alin 2 din Hotărârea de Guvern care conferă dreptul CNADTCU de a fi sesizaţi cu privire la existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia.
• Curtea va observa că modul de dezlegare a obiectului dosarului Curţii de Apel Bucureşti nr. 7226/2/2016 este de natură a influenţa modul de dezlegare a criticilor invocate de reclamant în prezenta cerere de chemare în judecată, referitoare la aplicarea principiului neretroactivităţii. În aceste condiţii, Curtea va reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 413 alin 1 pct. 1 Cpc, de natură a impune suspendarea judecăţii cauzei”, se arată în documentul citat.

Gabriel Oprea, în fața instanței: „Plagiatul nu era definit”

Prin acțiunea formulată, Gabriel Oprea solicită anularea art.50 alin (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.681/2011, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr.134/2016.

Actul normativ prevede următoarele:

• „Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii CNATDCU şi IOSUD, poate sesiza în scris, prin intermediul UEFISCDI, Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia şi de data acordării titlului de doctor”.

În acțiunea depusă, avocații lui Gabriel Oprea au cerut anularea respectivului articol pentru următoarele considerente juridice:

• „Este contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
• Articolul criticat impune o reevaluare juridică după legea nouă a unui act săvârşit în trecut, sub imperiul altei legi, ataşând consecinţe juridice noi şi respingând consecinţele juridice atribuite de legea în vigoare la data săvârşirii acelui act juridic.
• În temeiul acestor dispoziţii şi a celor emise în aplicarea lor au fost emise unele acte juridice şi efectuate o serie de operaţiuni administrative nelegale (…), a căror anulare (Gabriel Oprea – n.r.) o solicită (…), finalizate cu emiterea ordinului de retragere a titlului de doctor în drept.
• Cu privire la Ordinul nr.5.121/01.09.2016 al ministrului educaţiei naţionale si cercetării ştiinţifice, (Gabriel Oprea – n.r.) arată că prin acest ordin - comunicat la data de 05.09.2016 - i-a fost retras titlul de doctor în domeniul drept, titlu conferit prin Ordinul nr.3.467/16.03.2001 al ministrului educaţiei si cercetării.
• (Gabriel Oprea – n.r.) califică ordinul contestat ca fiind profund ilegal, fiind emis cu exces de putere, iar măsura luată este abuzivă şi își întemeiază aceste aprecieri pe constatarea unor multiple încălcări ale legii în procedurile care au precedat emiterea ordinului”, se arată în motivele acțiunii.

Mai departe, avocații lui Gabriel Oprea au arătat că la nivelul anului 2001, atunci când clientul lor a obținut titlul de doctor, nici nu era definită noțiunea de „plagiat”, ea fiind stabilită abia 3 ani mai târziu, prin Legea nr.206/2004.

La momentul susținerii tezei de doctorat, Gabriel Oprea ar fi avut voie, în baza art.33 din Legea nr.8/1996 să utilizeze:

• „Scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului”.
• „Ideile, teoriile, conceptele (...), conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare”.

Or, spun avocații, termenul „plagiat” a fost definit pentru prima data prin Legea nr.206/2004, în prezent având următorul conţinut:

„Expunerea într-o opera scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”.

Cum i-a explicat judecătorul lui Oprea ce înseamnă un doctorat

Pe data de 10.07.2018, Curtea de Apel București (CAB) i-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Gabriel Oprea, formulată împotriva Guvernului României și a Ministerului Educației.

Ziare.com prezintă extrasele relevante din motivarea CAB:

• „Împrejurarea că termenul de „plagiat” a fost pentru prima dată definit prin legea nr. 206/2004, respectiv printr-un act normativ ulterior anului 2000, nu prezintă relevanță în speța de față.
• Ceea ce trebuie verificat și analizat sunt standardele și exigențele impuse de legea în vigoare la data susținerii tezei de doctorat, indiferent dacă acestea făceau sau nu referire la acest termen.
• Or, la nivelul anului 2000, în vigoare era HG nr. 37/1999 care reglementa organizarea și desfășurarea doctoratului, care în art. 22 prevedea în mod expres că „teza de doctorat trebuie să conţină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora sau de recunoaştere valorică în domeniul artelor”.
• Textul venea să dea conținut scopului activităţii de cercetare-dezvoltare, ce constă în dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice şi generarea de noi cunoştinţe, astfel cum reiese acesta din art. 1 alin. (2) – HG nr. 37/1999 care statua că: „Doctoratul este forma cea mai înaltă de organizare a învăţământului superior, bazându-se pe cercetarea ştiinţifică şi creaţia artistică de valoare”, acest scop putând fi atins doar prin crearea unor opere originale.
• Prin urmare, actul normativ în vigoare la data susţinerii tezei de doctorat, reglementa în mod expres şi imperativ cerinţa originalităţii tezei de doctorat, chiar dacă nu definea şi reglementa instituţia „plagiatului”.
• Cât privește legea nr. 8/1996, Curtea subliniază că obiectul de reglementare al acestui act normativ vizează protecția drepturilor de autor și a drepturilor conexe, cu alte cuvinte instrumentele juridice puse la îndemâna autorului unei opere în vederea protejării acesteia, în timp ce reglementările speciale din domeniul activității de cercetare-dezvoltare urmăresc respectarea de către categoriile de personal implicate a normelor de bună conduită și a unor standarde ridicate de calitate.
• Plagiatul nu a este reglementat de legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, întrucât astfel ar fi rămas nesancţionată fapta constând în preluarea, de către personalul de cercetare-dezvoltare, a unor texte sau fragmente de texte din opere anterior publicate, cu privire la are termenul legal de protecţie a fost depăşit şi care au intrat în domeniul public.
• Consecinţa ar fi fost aceea că un cadru didactic universitar sau un student doctorand ar fi avut dreptul să îşi atribuie rezultatele cercetării oricărei personalităţi dintr-un anumit domeniu ştiinţific, căreia i se datorează progresul în stadiul cunoaşterii, fără să îi recunoască niciun merit”, arată judecătorul în motivare.

Distribuie Distribuie Comentarii