Florian Coldea, fost prim-adjunct al șefului SRI, îl acuză pe procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, că urmărește să transforme „dosarul Coldea” într-un „trofeu” și într-un „scut, pe care să îl invoce ca protecție pentru menținerea funcției și ca justificare pentru reînnoirea mandatului, actualul aflându-se spre final”.

Florian Coldea a fost trimis în judecatǎ de DNA. FOTO Inquam/Saul Pop

„În contextul în care dosarul a reprezentat o adevărată vânătoare de vrăjitoare, în care nu s-a urmărit stabilirea adevarului faptic, ci demonstrarea a ceva ce nu există, așa-numitul «stat paralel», la care pare să se raporteze inclusiv procurorul-șef al DNA, pot înțelege de ce acesta îl consideră «un dosar greu de investigat»”, afirmă Coldea, într-un comunicat transmis G4media .

Reacție la recentele afirmații făcute de șeful DNA

Atacul vine la mai bine de o lună după ce fostul adjunct SRI Florian Coldea a fost trimis în judecată, într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani , instrumentat de DNA. Procurorul care i-a trimis în judecatǎ pe Florian Coldea și Dumitru Dumbravǎ (fost șef SRI) a scris în rechizitoriu ca aceștia ar fi monitorizat mai multe persoane, intre care avocați si magistrați, iar în urmă cu două zile, șeful DNA, Marius Voineag, a declarat, într-un interviu la Aleph News, că „a fost un dosar foarte greu de investigat” dar că „e o speță mult mai largă”, fiind vorba de o primă trimitere în judecată.

„Dl Voineag încearcă sa arunce o perdea de fum”

Iată ce susține fostul prim-adjunct al șefului SRI, în comunicatul transmis G4Media:

Am constatat cu surprindere că procurorul-șef al DNA, ca reprezentant al uneia dintre cele mai importante instituții ale statului român, a formulat recent, în cadrul unui interviu, afirmații de o gravitate deosebită. În primul rând, în apărarea sa, asociază instrumentarea de către DNA a unui dosar pe care dl Voineag îl personalizează ca fiind „dosarul Coldea” cu apariția în spațiul public a rezultatelor unor investigații jurnalistice, pe care le consideră a fi „presiuni” și „atacuri” la care ar fi fost supus în contextul administrării dosarului respectiv.

În al doilea rând, procurorul șef al DNA face afirmații publice referitoare la dosar, deși, în acest moment, în cauză sunt cereri ale apărării, care îi sunt adresate și care nu au fost soluționate, încălcând atât spiritulm cât și litera legii. Constat că, prin declarațiile realizate, dl Voineag încearcă sa arunce o perdea de fum pentru a acoperi și discredita investigații realizate de jurnaliști cu reputație, privind mai multe afaceri / achiziții imobiliare pe care le-a făcut de la un dezvoltator cu care are legături apropiate, respectiv implicarea sa în clasarea dosarului de corupție deschis pe numele unui om politic. Similar, urmărește minimizarea criticilor formulate de oameni politici la adresa sa și a eficienței activității DNA în mandatul său.

De asemenea, este evidentă încercarea dlui Voineag de a transforma ceea ce numește “dosarul Coldea” într-un trofeu și totodată într-un scut, pe care să îl invoce ca protecție pentru menținerea funcției și ca justificare pentru reînnoirea mandatului, actualul aflându-se spre final.

Pe de altă parte, am remarcat, totodată, faptul că procurorul șef al DNA își asumă atât modul în care dosarul a fost investigat de către procurorul de caz, cât și trimiterea către instanță spre judecare, invocând „buna credință”, „obiectivitatea” și „profesionalismul maxim” cu care DNA a acționat în cadrul acestui „dosar greu de investigat”.

Afirmațiile respective sunt cel puțin consternante în condițiile în care i-am prezentat, de mai multe ori, dlui procuror șef al DNA dovezi și argumente fundamentate privind lipsa de imparțialitate a procurorului de caz, prin atitudinea resentimentară și abuzivă, pe fondul interacțiunilor personale și instituționale din trecut, și prin abaterile procedurale realizate, cu afectarea gravă a dreptului la apărare. Astfel, dna procuror șef de secție Mihaiela Iorga Moraru, în mod repetat și deliberat, a exclus probe în favoarea apărării, a manipulat și, chiar, a falsificat probe – modificarea cu rea-credință a redărilor fișierelor audio și inducerea, astfel, în eroare a judecătorilor, a furnizat constant către presa cointeresată informații confidențiale din dosar etc.

În contextul în care dosarul a reprezentat o adevărată vânătoare de vrăjitoare, în care nu s-a urmărit stabilirea adevarului faptic, ci demonstrarea a ceva ce nu există, așa-numitul „stat paralel”, la care pare să se raporteze inclusiv procurorul șef al DNA, pot înțelege de ce acesta îl consideră „un dosar greu de investigat”.

Relevant pentru „buna credință” și „obiectivitatea” cu care dl Voineag susține că a fost instrumentat dosarul este și demersul procurorului de caz de a prelua personal plângerea mea împotriva denunțătorului și de a nu efectua niciun demers timp de mai multe luni pentru investigarea faptelor pe care le-am invocat, decizând ulterior clasarea cazului.

Spre deosebire de plângerea unui general în rezervă al armatei române, cu o carieră și rezultate recunoscute intern și internațional în apărarea intereselor României, plângerea depusă împotriva mea de o persoană condamnată cu executare în primă instanță și inculpată într-un alt dosar, sprijinită cointeresat, care s-a contrazis în declarații și a indicat suspiciuni rezonabile privind lipsa corectitudinii și credibilității, a fost tratată cu maximă celeritate de procurorul de caz.

Nu în ultimul rând, evidențiez și reiterez încă odată, cu referire la acuzațiile invocate de procurorul șef al DNA, că, în nicio împrejurare, atât ca militar, cât și ca angajat civil al SRI, nu am lăsat să se creadă că am sau sunt dispus să exercit vreun fel de influență, nu am promis sau întreprins vreo acțiune ilicită, chestiune care, de altfel, rezultă foarte clar și din lectura rechizitorului – remis presei de reprezentanții DNA înainte de a fi pus la dispoziția apărării – în care nu există nicio probă care să indice acest lucru.”