Fluviile Europei, la minime istorice: Transporturi, energie și agricultură, paralizate de secetă
Europa se confruntă cu o criză acută, pe măsură ce fluvii majore precum Rinul, Dunărea și Po au atins niveluri record de scăzute, sub impactul valurilor prelungite de căldură. Această situație fără precedent pune sub presiune sectoare economice vitale, de la transporturi fluviale și industrie, până la producția de energie și agricultură, generând temeri serioase legate de blocaje în lanțurile de aprovizionare și o posibilă instabilitate energetică pe continent.
Nivelurile apei pe principalele artere fluviale ale Europei, Rinul, Dunărea și Po, au atins minime istorice, o consecință directă a valurilor de căldură intense care traversează continentul. Această scădere dramatică a debitului perturbă grav navigația, oprește funcționarea unor fabrici auto și generează incertitudini majore privind operarea centralelor nucleare.
Navigația pe Rin a devenit un chin din cauza scăderii debitului de apă/FOTO:X
În Germania și Țările de Jos, Rinul a înregistrat cele mai scăzute niveluri de apă de la începutul măsurătorilor, în special la Köln și Lobith, unde fluviul intră pe teritoriul olandez. Alături de Rin, Dunărea, care traversează zece țări, și râul Po, din Italia, au atins și ele cote critic de reduse. Observatorul European al Secetei indică o agravare a condițiilor de secetă în regiunea central-vestică a Europei la jumătatea lunii iulie, cu valuri de căldură ce ar urma să continue, aducând temperaturi de peste 40 de grade Celsius în multe state din centrul și sudul Europei. Conform Sistemului german de Informare privind Nivelurile Scăzute ale Apei (NIWIS), la sfârșitul lunii iulie, 44% dintre stațiile de pe Rin și 78% dintre cele de pe Dunăre indicau niveluri extrem de scăzute.
Impactul asupra transportului și economiei Germaniei
Rinul, vital pentru transportul cerealelor, mineralelor, cărbunelui și produselor petroliere, este una dintre cele mai circulate căi navigabile europene. Scăderea adâncimii navigabile a generat îngrijorări majore privind impactul economic. Punctul critic de la Kaub, lângă Koblenz, a atins recent un minim istoric de 25 de centimetri, egalând recordul din 2018. Acest nivel determină capacitatea de încărcare a navelor de marfă.
Martin Wolters, de la Autoritatea pentru Căi Navigabile și Transport Naval de pe Rin, a explicat pentru postul german WDR că, deși o suspendare totală a transportului naval este improbabilă, sunt necesare măsuri de precauție, cum ar fi distribuirea mărfii pe mai multe nave. Această strategie va crește costurile de transport și va provoca blocaje în lanțurile de aprovizionare. Un comerciant de mărfuri a declarat pentru Reuters că, la un anumit punct, încărcăturile devin prea mici pentru a fi rentabile, iar riscul de avarii la ambarcațiuni crește. Portul Rotterdam, cel mai mare din Europa, a raportat o scădere de 10% a volumului de mărfuri transportate pe Rin săptămânal, începând cu luna iulie.
Noua situație a dus la o conferință specializată la Bonn, convocată de ministrul german al transporturilor, Steffen Bilger, pentru a discuta măsuri pe termen scurt și lung. Renania de Nord-Westfalia a propus crearea unui comitet național de criză. O analiză a Ministerului Mediului din Germania arată că țara a pierdut 60 de miliarde de metri cubi de apă în ultimii 25 de ani. Nivelurile scăzute ale Rinului afectează industrii cheie precum cea chimică, a oțelului și a petrolului, cu avertismente din partea Institutului German de Economie (IW) că PIB-ul ar putea scădea cu 0,4 puncte procentuale. Pe lângă transportul de marfă, turismul de pasageri și navigația de agrement sunt, de asemenea, afectate.
Criza energetică și măsurile din Serbia, Ungaria și România
Situația este la fel de gravă pe Dunăre, unde nivelul apei a atins cel mai redus punct din ultimii 30 de ani în țări precum Serbia și România. În Ungaria, singura centrală nucleară funcționează la capacitate redusă și riscă oprirea completă. Serbia și-a diminuat producția centralelor pe cărbune din cauza lipsei apei necesare sistemelor de răcire. România a intervenit prin detonarea controlată a unei formațiuni stâncoase pe malul Dunării, pentru a asigura un debit suficient de apă centralei nucleare de la Cernavodă. Două fabrici auto importante din România, operate de Dacia și Ford, au decis să întrerupă producția pentru mai mult de două săptămâni, pentru a reduce consumul de energie electrică.
Po-ul italian, sub asaltul secetei și al apei sărate
În Italia, râul Po, cel mai lung din țară, a atins un minim istoric la sfârșitul lunii iulie, în apropiere de Cremona. Autoritățile italiene au ridicat nivelul de alertă privind seceta la gradul "ridicat" în întreaga vale a râului. Pe lângă riscul de perturbări ale aprovizionării cu apă potabilă, reducerea debitului la vărsarea râului a permis pătrunderea apei sărate din mare, afectând ecosistemul local și creând probleme serioase fermierilor care folosesc apa din Po pentru irigații.
„Afectează nu doar o singură regiune, așa cum am văzut în trecut, ci întregul peisaj european. Având în vedere dinamica actuală, înseamnă că fie vom vedea pene de curent, fie va trebui să investim mult mai mult.”
– Alessandro Armenia, analist energetic la compania Kpler
Pe lângă râurile de suprafață, și apele subterane scad drastic. Agricultura germană se confruntă cu pierderi de culturi, iar ecosisteme întregi sunt în pericol. Experții avertizează, de asemenea, asupra creșterii riscului de incendii devastatoare. Ca răspuns, unele regiuni au impus măsuri stricte. Munchen a interzis recent utilizarea apei pentru irigarea peluzelor și curților private, umplerea piscinelor și fântânilor private, precum și spălarea mașinilor în afara spălătoriilor comerciale, sub amenințarea unor amenzi de până la 50.000 de euro.
Legătura cu schimbările climatice
Un studiu recent al grupului World Weather Attribution indică faptul că, deși nu există o tendință clară pe termen lung de reducere a precipitațiilor în majoritatea Europei, schimbările climatice antropice contribuie la creșterea evaporării apei din cauza temperaturilor mai ridicate. Acest fenomen face ca condițiile de secetă să devină mai probabile și mai intense. Vremea caldă și uscată a crescut, de asemenea, cererea de apă pentru uz casnic, agricol și industrial, iar perioadele prelungite de secetă afectează și nivelul lacurilor, cu implicații asupra disponibilității resurselor de apă dulce. Serviciul european pentru schimbări climatice Copernicus a subliniat că seceta din Europa din 2022 a exacerbat incendiile de vegetație, ducând la emisii de carbon peste media obișnuită.
Explorează subiectele:
