Foarte interesante amănunte.../Cât de important este scutul de la Deveselu pentru apărarea Europei în cazul unui conflict SUA-Iran

SUA și Iraelul au lansat sâmbătă dimineață atacuri asupra Iranului, un atac așteptat după ce mai multe guverne din întreaga lume și-au avertizat cetățenii despre riscul în continuă creștere a unui atac american asupra Iranului și i-au încurajat pe toți cei prezenți pe teritoriul iranian sau în Israel fie să părăsească cât mai curând aceste zone, fie să ia măsuri de precauție și să fie „prudenți”.

În contextul unui posibil conflict deschis între SUA și Iran, scutul de la Deveselu devine o piesă importantă în apărarea Europei, fiind parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, creat special pentru a apăra continentul de rachetele cu rază lungă deținute de armata iraniană, scrie g4media.ro .

De ce este important scutul de la Deveselu

Aflat la o distanță de 2500 de km de Iran, Deveselu este o locație importantă pentru Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO pentru că este una din cele două locații din Europa continentală unde este instalat Aegis Ashore, un sistem de apărare antirachetă balistică.

• “Aegis Ashore utilizează un sistem defensiv aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele și crucișătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA, echipate cu sistemul Aegis, aflate pe mare. Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, intercepta și distruge rachete balistice în zbor. Acesta folosește interceptorul Standard Missile-3 (SM-3), care nu are un focos exploziv, ci interceptează și distruge rachetele prin impact cinetic”, explică Comandamentul Forțelor Navale ale SUA pentru Europa și Africa (NAVEUR-NAVAF)

Încă din 2016, după ce sistemul de la Deveselu a devenit operațional, Bob Work, Secretar adjunct al Apărării al SUA declara că scutul din țara noastră este un sistem defensiv împotriva Iranului:

„Dar, așa cum au spus deja alții și după cum știți, ne aflăm aici pentru a celebra o altă realizare importantă în relația dintre Statele Unite și România – acest sit de rachete AEGIS Ashore. Atât timp cât Iranul continuă să dezvolte și să desfășoare rachete balistice, Statele Unite vor colabora cu aliații și partenerii noștri pentru a apăra NATO și statele sale membre împotriva acestei amenințări”.

În aprilie 2024, câteva dintre rachetele balistice iraniene care vizau ţinte din Israel au fost doborâte cu interceptori similari celor pe care îi are scutul de la Deveselu. A fost prima dată când Statele Unite au folosit în luptă acest tip de rachete, care au fost lansate de pe nave americane din Marea Mediterană, nota TVR Info .

Un an mai târziu, în iunie 2025, reprezentanții Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) au publicat pe platforma X o hartă care arăta razele de acțiune ale rachetelor balistice iraniene. România se află în raza maximă de acoperire – de până la 2.000 de kilometri – a arsenalului iranian, notau jurnaliștii de la Mediafax .

Tot în iunie 2025, Ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu declara, la Antena 3 CNN , că scutul antirachetă de la Deveselu a fost amplasat pe teritoriul țării noastre și ca reacție la pericolul nuclear reprezentat de Iran.

Cum a fost operaționalizat Sistemul de apărare antirachetă balistică (BMD), care trebuie să apere Europa de rachetele iraniene

În 2010, aliații au decis să dezvolte o capacitate extinsă de apărare antirachetă balistică (BMD) pentru a îndeplini misiunea fundamentală a NATO de descurajare și apărare.

Obiectivul sistemului NATO de apărare antirachetă balistică este de a asigura acoperirea și protecția completă a populației, teritoriilor și forțelor NATO din Europa împotriva amenințării crescânde reprezentate de proliferarea rachetelor balistice. De exemplu, în ultimul deceniu, aliații și-au exprimat în mod continuu îngrijorarea cu privire la intensificarea testelor de rachete efectuate de Iran, precum și la raza de acțiune și precizia rachetelor balistice ale acestuia, precizează NATO.

Sistemul de apărare antirachetă balistică NATO se bazează pe contribuții naționale voluntare, inclusiv interceptori și senzori finanțați la nivel național, precum și acorduri de găzduire. De asemenea, se bazează pe infrastructura sistemelor de comandă și control furnizată prin Programul BMD NATO, care este finanțat în comun de toți aliații.

Contribuțiile naționale la sistemul NATO de apărare antirachetă balistică (BMD) sunt următoarele:

• Germania găzduiește centrul de comandă NATO BMD la baza aeriană Ramstein.
• Statele Unite contribuie la sistemul NATO BMD prin intermediul Abordării adaptive etapizate europene (EPAA).
• Turcia găzduiește un radar american BMD la Kürecik.
• România găzduiește o bază americană Aegis Ashore la baza aeriană Deveselu.
• Polonia găzduiește o altă bază americană Aegis Ashore la baza militară Redzikowo.
• În plus, în contextul EPAA, Spania găzduiește patru nave americane Aegis cu capacitate BMD multi-misiune la baza sa navală din Rota, pentru a fi utilizate în misiunea BMD a NATO, atunci când este necesar.

În 2024, sistemul BMD NATO a fost finalizat prin operaționalizarea bazei americane de apărare aeriană aflată în nordul Poloniei şi concepută pentru a detecta şi intercepta atacurile cu rachete balistice.

Vorbind în marja summitului NATO de la Washington din 2024, şeful alianţei la acea vreme, Jens Stoltenberg, declara că disponibilitatea bazei este un pas important pentru securitatea transatlantică în faţa unei ameninţări în creştere reprezentată de rachetele balistice.

„Ca o alianţă defensivă, nu putem ignora această ameninţare. Apărarea antirachetă este un element esenţial pentru sarcina principală a NATO de apărare colectivă”, a adăugat el, menţionând că rachetele balistice au fost utilizate pe scară largă în conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Aproximativ 200 de militari sunt staţionaţi la cele două situri de interceptare din Polonia şi România, baza de la Deveselu fiind operaţională din 2016.

Ce se află la Deveselu

Baza de la Deveselu este formată în prezent din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis, nota Europa Liberă în 2020.

Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficiali americani, români și ai NATO, și este creat să identifice, urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază mică, medie sau intermediară, în timpul fazei de zbor, venite din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul, apărând în acest fel Europa.

În februarie 2024, Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat la Europa Liberă că scutul SUA de la Deveselu a fost upgradat în 2023, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina.

Sistemul antirachetă din România a fost modernizat prima dată în 2019.

De ce rachete dispune Iranul

Armata iraniană e dotată cu șase tipuri de rachete balistice, Shahab 3 fiind generația cea mai avansată și cu cea mai mare rază de acțiune (2.000 km), potrivit informațiilor oficiale preluate de BBC News în 2020.

Rachetele Shahab 3 lansate de trupele iraniene pot ajunge, în teorie, în Europa, intrând în raza lor de acțiune țări precum Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia ori Turcia.

Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 e unul dintre motivele pentru care SUA au amplasat în Europa scutul anti-rachetă a cărui menire e protecția aliaților împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune. După ce a fost construit de SUA, scutul antirachetă a intrat în operarea NATO.

Scutul de la Deveselu găzduiește lansatoare de interceptori anti-rachetă. Interceptorii SM-3 tip I B sunt pur defensivi, nu sunt echipați cu nici un fel de focoase explozive şi se bazează numai pe energia lor cinetică pentru a lovi şi distruge focoasele rachetelor balistice inamice.

Baza găzduiește trei baterii, cu câte 24 de rachete interceptoare SM-3 fără încărcătură explozivă.

Amplasarea în România a elementelor scutului antirachetă a fost decisă în 2011, când președintele de atunci al SUA, Barack Obama, a modificat abordarea inițială a predecesorului său.

Sistemul Aegis, prezent în România, poate intercepta doar rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, fără efect asupra arsenalului de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei.

Context

La o zi după ce mediatorii din Oman au lăudat „progresul semnificativ” al discuțiilor SUA-Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, ambasada SUA în Israel a autorizat plecarea din țară a personalului neesențial, în vreme ce USS Gerald Ford, cel mai mare portavion american, a ajuns din nou în largul Israelului.

În acest context, mai multe guverne din întreaga lume și-au avertizat vineri cetățenii despre riscul în continuă creștere a unui atac american asupra Iranului și i-au încurajat pe toți cei prezenți pe teritoriul iranian sau în Israel fie să părăsească cât mai curând aceste zone, fie să ia măsuri de precauție și să fie „prudenți”.

Până la acest moment, autoritățile din China, Germania, Franța, Italia, Canada și Regatul Unit și-au avertizat cetățenii să evite călătoriile spre Orientul Mijlociu, în vreme ce Marea Britanie și-a retras diplomații din Iran și a relocat o parte din personalul ambasadei de la Tel Aviv, arată L’Orient Le Jour.

Situația rămâne extrem de tensionată, în condițiile în care președintele american Donald Trump a declarat că „nu este fericit” cu evoluția negocierilor, însă și-a reafirmat intenția de a încheia o „înțelegere” cu autoritățile de la Teheran, cu condiția că Iranul nu poate obține sub nicio formă arme nucleare, o linie roșie reconfirmată în timpul discursului său despre starea națiunii de miercuri – în caz contrar, președintele american a declarat în fața presei că, uneori, este „necesar” să recurgi la forță.

Cel puțin pentru moment, o nouă rundă de negocieri între cele două tabere este programată pentru săptămâna viitoare. Ministrul de Externe din Oman a plecat la Washington pentru a discuta direct această problemă cu autoritățile americane, iar secretarul de stat Marco Rubio va merge luni în Israel pentru discuții privind „prioritățile regionale”.

După săptămâni de zile de retorică agresivă din partea ambelor părți pe fondul protestelor sângeroase din Iran, este neclar în ce stadiu au ajuns negocierile până la acest moment, deși presa internațională relatează că regimul lui Ali Khemenei nu este dispus să renunțe la rezervele de uraniu îmbogățit, folosit pentru producerea de arme nucleare, pe care le-a obținut deși dezvoltarea acestei tehnologii încalcă angajamentele internaționale asumate de Iran.

În acest moment, unii experți sunt de părere că Iranul are nivelul de cunoștințe și infrastructura necesare pentru a construi o armă nucleară, dacă conducerea țării ar lua această decizie.

Mai multe detalii, aici

Distribuie Distribuie Comentarii