FOCUS: Ştrandurile şi băile termale, o alternativă pentru cei care nu au bani de mare. Opţiunile şi tarifele pe care le au românii din ţară - GALERIE FOTO

Ştrandurile şi băile termale, majoritatea private, reprezintă o alternativă pentru cei care nu au bani de mare. Sucevenii nu au în oraş nicio posibilitate de a face o baie „controlată”, prahovenii fug de caniculă la Sinaia, Buşteni sau Azuga, iar bihorenii, arădenii sau timişorenii preferă Ungaria.

Vezi GALERIILE FOTO de mai jos

Sucevenii sunt întâmpinaţi în municipiu de piscinele goale ale unei baze sportive administrate de o firmă în insolvenţă aşa că se răcoresc la complexurile publice din Gura Humorului sau Fălticeni, la bazinul cu apă sărată amenajat în apropierea Salinei Cacica, dar şi pe malul râului Suceava.

În municipiul Suceava, a funcţionat, în cartierul Iţcani, o bază sportivă de agrement cu restaurant, terenuri de tenis, volei sau alte sporturi de echipă, cabine, duşuri şi spaţiu generos pentru plajă, dar şi trei bazine de înot, din care unul cu dimensiuni olimpice.

Complexul, construit în 1980, a fost transferat, în 2003, Consiliului Local Suceava prin Hotărâre de Guvern, iar ulterior, în 2004, a fost concesionat unei firme private până în 2018. Întregul complex, amenajat pe o suprafaţă de 10.790 mp, este nefuncţional, după ce până în 2011 vara mergeau câteva sute de persoane zilnic. Ştrandul nu este închis oficial, dar firma care îl administrează este în insolvenţă, iar în zonă, în acest an, nu s-au făcut lucrări de întreţinere, nu există niciun program de funcţionare, iar bazinele sunt goale.

În muncipiu funcţionează un ştrand privat, la care merg unii suceveni, iar alţi localnici preferă malul râului Suceava, dar nefiind amenajat niciun loc de plajă sau baie, numărul acestora este mic.

Sute de suceveni merg, însă, la complexurile de agrement din Gura Humorului din zona Ariniş, aflate la o distanţă de 37 de kilometri de municipiul Suceava, unde funcţionează trei bazine, din care unul este acoperit, sau la Fălticeni, aflat la o distanţă de 22 de kilometri, unde funcţionează patru bazine, din care unul este acoperit. Atât la Gura Humorului, cât şi la Fălticeni, complexurile respective au şi terenuri de sport, dar şi zone amenajate pentru plimbări cu bicicleta. Totodată, în complexul Ariniş se poate practica tir cu arcul, paintball, waterball, tenis de masă, plimbări cu ATV, plimbări cu telescaunul la pârtia Şoimul sau trasee cu obstacole la Aventura Park.

Tarifele de intrare pentru ştrandul din Gura Humorului sunt de 10 lei pe zi pentru copii şi de 15 lei în timpul săptămânii sau 20 de lei în week-end pentru adulţi, în timp ce la Fălticeni intrarea este de 12 lei.

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, declara recent că în week-end circa 70 la sută dintre cei care vin la complexul din acest oraş sunt din municipiul Suceava şi anunţa că va mări facilităţile complexului.

Mulţi suceveni merg şi la complexul de agrement din Cacica, la circa 40 de kilometri de Suceava, unde pot face baie în bazin cu apă sărată, unde tarifele sunt de 13 lei pentru copii şi 25 de lei pentru adulţi în timpul săptămânii şi de 15 lei pe zi pentru copii şi 30 de lei pe zi pentru adulţi în week-end.

Prahovenii fug de caniculă în weekend-uri la Sinaia, Buşteni sau Azuga, unde se pot răcori după ce trec adevăratele teste ale răbdării: cozile mari de maşini pe DN1, iar apoi la telecabine.

Valea Prahovei reprezintă o destinaţie, la finele săptămânii, pentru mii de turişti care fug de caniculă. După ce aşteaptă la cozile interminabile formate din autoturisme, pe DN1, turiştii ajunşi la Sinaia, Buşteni sau Azuga uită pentru puţin timp de orele petrecute în trafic şi se bucură de aerul curat.

Mulţi aleg traseele montane. Dar, dacă nu urcă pe jos, au de înfruntat o nouă coadă: cea de la telecabină. O urcare Buşteni – Babele costă 35 lei, pentru adulţi şi 18 lei pentru copii. La telecabina din Sinaia, adulţii scot din buzunare 19 lei până la Cota 1.400, iar copiii - 12 lei.

Pentru telegondola din Sinaia, o cartelă de 24 puncte costă 75, în condiţiile în care o urcare reprezintă 6 puncte.

Cine nu se încumetă să urce pe munte poate alege un traseu uşor, cel spre cascada Urlătoarea.

O altă destinaţie “aglomerată” din Prahova o reprezintă Mina Unirea din Slănic. Considerată o adevărată “mină de aur”, având în vedere proprietăţile curative, salina are o temperatură de 13 grade Celsius, tot timpul anului. Numai că, până să coboare în subteran, miile de turişti au de stat la coadă la … maxi-taxi, accesul în mină făcându-se cu microbuzele, iar un bilet costă 20 de lei, pe zi.

Potrivit Societăţii Naţionale de sare, “în mina Unirea (Salina Slănic Prahova), vizitatorii pot descifra istoria milenară a poporului roman admirând bustul sculptat în sare al lui Burebista, iar în «Sala Genezei» se pot admira sculpturile în sare reprezentându-i pe cei doi mari conducători, Decebal şi Traian, înconjuraţi de elemente specifice popoarelor dac şi roman”.

În Alba Iulia, singura bază publică de agrement este în paragină, însă au fost amenajate mai multe ştranduri private, în timp ce în întreg judeţul Alba oamenii se pot răcori la peste 15 ştranduri şi piscine.

Aproape zece ştranduri şi piscine private sunt deschise vara aceasta în Alba Iulia şi împrejurimi, în timp ce singura bază publică de agrement din municipiu se află în paragină din 2014. Aceasta a fost închisă, atunci, de autorităţile locale care au transmis că vor construi un ştrand modern într-o altă locaţie, însă au rămas cu promisiunile neonorate şi proiecte doar pe hârtie, în ciuda reacţiilor de nemulţumire din partea albaiulienilor.

Unul din primele ştranduri deschise în Alba Iulia se află în Cetatea Alba Carolina, iar tariful de intrare s-a menţinut sau a crescut treptat, ajungând în acest an la 25 de lei, preţ în care este inclus şi şezlongul. Ştrandul este parte a unei baze de agrement, iar complexul dispune de teren de fotbal, tenis, ping-pong, volei şi sală de fitness.

Lângă Bazinul Olimpic din Alba Iulia se află o altă piscină, unde preţul de intrare este 20 de lei pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii. Proprietatea dispune şi de locuri de cazare şi piscină interioară, o sală de sport şi o saună. Accesul la internet Wi-Fi este gratuit, iar cei care aleg să se relaxeze în această locaţie pot servi şi masa.

Trei ştranduri moderne, aflate între Alba Iulia şi Sebeş, concurează pentru atragerea clienţilor. Unul are apa sărată, iar temperatura acesteia este de 28 de grade Celsius. Chiar lângă piscină se află amplasat şi barul, astfel clienţii se pot răcori cu o băutură chiar în ştrand. Pentru cei care aleg piscina interioară de la SPA, preţul pentru adulţi şi copii de peste cinci ani este de 45 lei, iar clienţii pot dispune şi de saună umedă sau uscată, jacuzzi şi salină.

Cea mai modernă bază de agrement publică din judeţul Alba s-a deschis în acest an la Blaj şi este o adevărată oază de relaxare. Aceasta dispune de patru bazine, cu apă încălzită, teren de tenis, spaţii de joacă şi un teren multifuncţional. Preţurile sunt 15 lei pentru adulţi şi opt lei pentru copiii de cel puţin şase ani.

Ştrandul public de la Zlatna, amenajat lângă Stadionul ”Minaur”, are două bazine, unul pentru adulţi şi unul pentru copii, iar preţul este de zece, respectiv cinci lei, obiectivul fiind deschis zilnic între orele 10.00 şi 21.00.

Piscine private s-au amenajat şi în câteva comune din judeţul Alba. Spre exemplu, în localitatea Pianu de Sus, se află o piscină mică, de 1,5 metri adâncime şi 8 metri lăţime, dar cochetă, care dispune de spaţiu de joacă pentru copii, bar, şezlonguri, iar cei care ajung aici se pot bucura, contra-cost, şi de plimbări cu căruţa.

Un alt obiectiv, situat într-o zonă rurală liniştită, în localitatea Răhău, la şase kilometri de Sebeş şi 24 de kilometri de Alba Iulia, dispune de o piscină în aer liber de 15 metri lungime şi o adâncime cuprinsă între unul şi doi metri. Totodată, cei care ajung aici pot beneficia de cursuri de călărie.

O altă piscină a fost amenajată în comuna Pianu de Jos, aproape de Sebeş, unde de mulţi ani funcţionează un celebru teren de golf. Locaţia dispune de restaurant şi terasă exterioară, iar cei care ajung aici se pot bucura de aer curat, cocktail-uri savuroase şi muzică ambientală.

Un alt complex, cu două piscine şi teren de tenis se află în comuna Bucerdea Grânoasă, acesta fiind amenajat de către un localnic care a munci 12 ani în Spania.

Hunedorenii care, din diverse motive, nu ajung pe litoral au la dispoziţie mai multe alternative pentru a petrece zilele caniculare în bazinele private sau de stat. Tinerii se plâng, însă, că la ştranduri nu au alternative pentru petrecerea timpului, tot ceea ce li se oferă este “baia şi statul la soare”.

Piscinele, de stat sau private, din judeţul Hunedoara nu duc lipsă de clienţi, weekend-ul rămânând perioada cea mai aglomerată.

Ştrandul Corvina din municipiul Hunedoara a obţinut, spre exemplu, doar în weekend-ul trecut, venituri de peste 25.000 lei.

”A fost un weekend plin la ştrandul Corvina: 1.542 persoane plătitoare de bilete au lăsat la caseria complexului 26.215 lei în perioada 22-24.07.2016”, arată reprezentanţii Primăriei municipiului Hunedoara.

Intrarea la ştrand este de 20 de lei/zi pentru adulţi, 15 lei/zi pentru elevi, studenţi şi pensionari, iar copiii între 1 şi 6 ani plătesc 10 lei/zi.

”Tariful este acelaşi şi în cursul săptămânii şi în weekend. Sunt clienţi, dar sâmbăta şi duminica, mai ales dacă este foarte cald, şezlongruile sunt ocupate toate, de obicei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Antonela Ionescu, reprezentant al Complexului Corvina.

În plin sezon estival, ştrandul hunedorean a fost închis timp de mai multe zile. Autorităţile au spus că decizia a fost generată de ploile torenţiale care au căzut aproape necontenit în judeţ în ultima lună, ceea ce a dus la necesitatea schimbării apei din bazine, însă un fost primar a reclamat că noua conducere a Primăriei nu a cumpărat în timp util substanţele necesare pentru curăţarea apei.

La Deva, Aqualand-ul rămâne un punct de atracţie pentru turişti.

”Am încheiat această lună, am fost pe profit. Din câte am înţeles de la contabilă, e prima lună din acest an când am fost pe profit. Este vorba de o sumă importantă”, a declarat, pentru Mediafax, directorul Aqualand, Paul Enescu.

Complexul acvatic din capitala judeţului Hunedoara pune la dispoziţie atât bilete de intrare, cât şi abonamente ce au preţuri diferite, dar şi carduri adresabile pensionarilor cu pensii de până la 1000 de lei sau persoanelor cu handicap şi însoţitorilor acestora.

”Trei ore doar bazin costă 25 de lei pentru adulţi, o zi întreagă 45 de lei, iar pentru saună şi salină se plătesc 10 lei în plus. Adulţii care vor să intre şi la sala de forţă mai achită încă cinci lei. Copiii plătesc, tot pentru trei ore, 20 de lei, iar preţul pentru o zi întreagă este de 40 de lei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Maria Cazacu, responsabil Aqualand Deva.

Preţul abonamentelor variază de la 170 de lei la 1.063 de lei.

Tot la Deva funcţionează un ştrand care este în administrarea Primăriei. Şi bazinele din staţiunea Geoagiu sunt la mare căutare în această perioadă, weekend-ul fiind cea mai aglomerată perioadă a săptămânii. Staţiunea este cunoscută pentru băile sale. Pe vremea romanilor, Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“.

În Valea Jiului există piscine private la care locuitorii pot petrece zilele caniculare în Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Câmpu lui Neag. Preţurile sunt accesibile, iar cei care ajung la ştrand sunt de toate vârstele.

La Lupeni, spre exemplu, ştrandul Comexim are 700 de şezlonguri, apă încălzită şi filtrată, terasă, muzică, teren de volei, garderobă şi duşuri cu apă încălzită. Chiar şi aşa pentru unii apa este destul de rece.

”Apa mi s-a părut puţin rece, dar cu toate acestea a fost bine, mai ales că afară era foarte cald. După o vreme te obişnuieşti”, a spus un petroşănean.

Temperaturile din zona montană joacă însă feste.

”Am fost la ştrand acum câteva zile. A fost destul de rece în momentul în care soarele a fost acoperit de nori, însă mi-a plăcut întrucât nu am prins o zi foarte aglomerată”, afirmă o adolescentă.

Preţul unui bilet pentru adulţi este de 12 ei în cursul săptămânii şi 15 lei în weekend, în timp ce pentru copii între 5 şi 18 ani preţul de intrare este de de 8 lei în cursul săptămânii şi 10 lei sâmbăta şi duminica. Preţul unui abonament cu zece intrări este de 100 de lei. Cei care ajung la ştrand după ora 18.00 plătesc doar 5 lei intrarea.

Tinerii ar dori însă ca persoanele care administrează ştrandurile să găsească alternative de distracţie.

”S-ar putea şi mai bine. Adică tot ce poţi să faci e să stai la soare sau să faci baie. Nu există o altă alternativă de a petrece timpul în care eşti la ştrand”, a spus un adolescent din Petroşani.

Sunt însă şi administratori care încearcă să atragă cât mai mulţi clienţi prin organizarea de evenimente de genul pool party.

Bazinul didactic de înot de la Petroşani este şi el deschis publicului larg. Adulţii plătesc 14 lei pe biletul de intrare, în timp ce copiii au biletul la jumătate de preţ. Şi la acest bazin aflat în administrarea Primăriei Petroşani se pot face abonamente care constă în 12 şedinţe a câte două ore pe o perioadă de 30 de zile, preţul unui astfel de abonament fiind de 140 de lei pentru adulţi şi 70 de lei pentru copii.

Staţiunea Săcelu din Gorj este, în această vară, locul de agrement preferat de cei care vor să se distreze şi să se trateze de diferite boli, fără costuri mari. Cu şapte lei pe zi, pensionarii au acces la cele patru bazine cu apă sărată, nămol ori cu sulf, dar şi la plajă. Ceilalţi turişti trebuie să plătească 10 lei pe zi.

Elena Curcanu, o femeie în vârstă de 60 de ani, din comuna Muşeteşti, merge aproape în fiecare weekend, în timpul verii, la baza de tratament de la Săcelu, unde turiştii se pot trata de afecţiuni ale aparatului locomotor, neurologice, ale aparatului respirator, dar şi digestive şi renale, cu ajutorul personalului specializat. Fostă angajată a Uzinei Mecanice Sadu, femeia are o pensie lunară de 1.130 de lei, bani care nu sunt suficienţi pentru o vacanţă în afara graniţelor judeţului. Anul trecut a reuşit, prin Casa de Pensii Gorj, să beneficieze de un tratament subvenţionat în staţiunea Căciulata, pentru care a achitat însă jumătate din venitul său lunar, motiv pentru care, în această vară, a ales băile de soare şi împachetările cu nămol, de la Săcelu.

,,Am muncit în Uzina Mecanică Sadu timp de 30 de ani, iar munca în stres, ştiut fiind că în fabrică au avut loc mai multe accidente mortale de muncă, mi-a provocat un diabet. Sunt obligată să-l ţin sub control, iar vara să încerc să mă destind undeva, aproape de casă, cu bani puţini. Prefer Săcelu. La staţiunea din Gorj preţurile sunt mici şi avantajoase pentru pensionari. Cu 7 lei pe zi, la o oră distanţă mică de casă, ai şi distracţie şi tratament”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Elena Curcă.

Aceasta nu are nevoie de bani pentru transport, întrucât Primăria Târgu-Jiu oferă pensionarilor din municipiu înscrişi la Cluburile Vârstei a III-a din oraş transport gratuit cu microbuzul spre staţiunea Săcelu şi retur. Plecările spre Săcelu se fac în mai multe serii, începând din data de 4 iunie. Peste o sută de pensionari, care au anunţat că vor un sejur de şase zile la Săcelu, au beneficiat deja, în acest an, de gratuitate.

”Este o activitate aşteptată de pensionari. Transportul spre staţiunea Săcelu este gratuit, îi aşteptăm să se înscrie, am pus la dispoziţia dumnealor şi un model de cerere. Trebuie să facă dovada faptului că sunt pensionari şi că se află în evidenţa noastră. În situaţia în care vom avea mai multe cereri, selectăm acei pensionari care au o vechime mai mare în cadrul cluburilor”, a declarat Alina Toader, şef serviciu în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Târgu-Jiu.

Staţiunea Săcelu se află la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Târgu-Jiu. În centrul staţiunii se află complexul balnear, compus din cele patru bazine cu ape minerale sulfuroase, clorinate, iodurate şi sodice, în aer liber, fiind înconjurate de o plajă artificială pe care sunt aşezate 200 de şezlonguri. În zonă este amenajat şi un punct de prim ajutor. Toate se află lângă hotelul cu o capacitate de 148 de locuri şi aparţin Complexului Energetic Oltenia. Aici, adulţii plătesc 10 lei la intrare, în timp ce pensionarii au o reducere de 3 lei din bilet. Copiii cu vârste de până la 14 ani pot intra în spaţiul de agrement cu cinci lei pe zi. Anual, mii de turişti din România, dar şi din străinătate petrec cel puţin o zi în staţiunea Săcelu. Acestora li se alătură şi salariaţii CEO, care pot beneficia de bilete de odihnă şi tratament, pentru care societatea va deconta un procent de 90% pentru o valoare care nu va depăşi 1.250 lei de persoană.

La Cluj-Napoca, oamenii au la dispoziţie trei ştranduri, unele bazine având apă încălzită cu panouri solare. Dacă vor să se refugieze de caniculă, clujenii pot alege şi Salina Turda, care oferă o temperatură medie de 10 - 12 grade.

În Cluj-Napoca funcţionează pe perioada verii trei ştranduri, şi anume „Clujana”, care este unul privat, „Sun”, administrat de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) din subordinea Primăriei, şi Complexul de Nataţie al Universităţii Tehnice (UTCN).

Ştrandul „Clujana” este deschis zilnic între orele 8 – 20, oferind clujenilor două bazine, unul pentru adulţi şi unul pentru copii, un tobogan de apă, dar şi un loc de joacă. Ştrandul a fost renovat în anul 2013.
“Tariful de intrare este de 12 lei pentru copiii sub 14 ani şi de 15 lei pentru adulţi şi copiii cu vârstă de peste 14 ani. Apa din bazine este încălzită”, au declarat reprezentanţii ştrandului.

Ştrandul “Sun” din cartierul Grigorescu se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare şi are două bazine exterioare, un tobogan cu apă, o trambulină şi o piscină gonflabilă cu bărcuţe pentru copii, apa fiind încălzită printr-un sistem de panouri solare. În prima jumătate a lunii august se va da în folosinţă şi bazinul acoperit, de dimensiuni olimpice, care va funcţiona pe toata perioada anului.

„Bazinul este acoperit cu un balon presostatic cu triplă membrană”, au declarat reprezentanţii RADP Cluj-Napoca.

Un bilet de intrare pentru copii costă 6 lei, iar unul pentru adulţi 15 lei, ştrandul fiind deschis zilnic între orele 9 - 20.

UTCN oferă pe perioada sezonului estival un complex de nataţie situat lângă Sala Sporturilor “Horia Demian” care include două bazine mari şi unul bazin mic.

„Bazinul exterior, deschis pe timp de vară, are dimensiuni olimpice, cu 10 culoare prevăzute cu block-start-uri. Calitatea apei este controlată în permanenţă, chimic şi microbiologic, beneficiind de o instalaţie automată ultramodernă de tratare”, au declarant reprezentanţii universităţii.

Un bilet de intrare costă 17 lei pentru adulţi, 12 lei pentru copii, iar studenţii UTCN plătesc doar 9 lei.

Programul este între orele 6 – 20, de luni până vineri, iar la sfârşit de săptămână între orele 7 – 20.

Un loc de refugiu pentru zecile de mii de vizitatori din fiecare lună este şi Salina Turda, care oferă o temperatură medie de 10 - 12 grade. Aici, oamenii pot juca mini-golf, bowling, tenis de masă sau pot urca în roata panoramică.

Bihorenii aşteaptă deschiderea unui aquapark, iar până atunci se pot răcori la un ştrand cu şase bazine în Oradea, la Băile Felix şi 1 Mai, dar au posibilitatea să aleagă locuri de recreere din Ungaria, fiind lângă graniţă.

Astfel, în Oradea este deschis ştrandul “Ioşia”, aflat în subordinea Administraţiei Domeniului Public din cadrul Primăriei, care se întinde pe o suprafaţă de circa 4,7 hectare. Ştrandul dispune de o bază de agrement compusă din 6 bazine, a cărei apă este schimbată zilnic, atât pentru copii cât şi pentru adulţi. În cadrul complexului funcţionează şi un teren de beach-volley, un teren de baschet, un teren de tenis cu piciorul, două mese de ping-pong, un loc de joacă pentru copii.

Biletul de intrare este 6 lei pentru copii şi 12 lei pentru adulţi, programul fiind zilnic între orele 9 – 21.

Pentru că aquapark-ul „Nymphaea” se va deschide în Oradea doar în luna august, în urma unei investiţii de aproape 90 de milioane de lei, cu 14 bazine şi 12 tobogane, orădenii s-au orientat spre staţiunele cu băi termale din Ungaria, aflate în apropierea graniţei.

Astfel, la băile termale Aquaticum Termal & Wellness din Debrecen, turiştii se pot scălda într-un bazin cu apă de 35 de grade, iar la acquapark găsesc bazine, tobogane şi jacuzzi.

La Nyiregyhaza se găsesc Băile Aquarius, modernizate cu fonduri europene, unde sunt puse au la dispoziţie bazine de înot, unul cu dimensiuni olimpice, dar şi piscine cu valuri artificiale sau tobogane.

La Hajdúszoboszló , poate cea mai cunoscută staţiune din Ungaria pentru români, există un Aquapark cu bazine, atât pentru adulţi cât şi pentru copii, dar şi tobogane, precum şi un Aqua Palace, cu bazine şi saună.

Bistriţenii au puţine posibilităţi de a se răcori vara aceasta după ce ştrandul municipal a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi singura piscină în aer liber din municipiu este supra-aglomerată.

Primăria Bistriţa investeşte în acest an peste 4,8 milioane de lei în reabilitarea ştrandului municipal Codrişor şi crearea unui complex de agrement cu bazine de înot, locuri de plajă, loc de joacă pentru copii, terenuri de tenis şi fotbal. Lucrările au început anul trecut, în toamnă iar autorităţile au încercat să grăbească contructorul pentru a da în folosinţă ştrandul vara acesta însă, după începerea lucrărilor de reabilitare au fost descoperite numeroase probleme care au necesitat alocări suplimentare de bani şi prelungirea termenului de execuţie.

Pentru a se răcori, bistriţenii au apelat la singura piscină în aer liber din municipiu unde taxa de intrare este de 20 de lei, iar închiriatul unui baldachin ajunge la 100 de lei. Capacitatea micului complex situat în aproprierea vechiului lac al oraşului este de 200 de persoane, însă au existat zile în care şi 800 de bistriţeni au plătit taxa de intrare pentru a se bucura de apă şi şezlonguri.

Destinaţia preferată a bistriţenilor rămâne însă staţiunea Băile Figa, unde preţurile la intrarea în complex au crescut anul acesta de la 10 la 15 lei, autorităţile crescând tarifele pentru a putea investi într-un nou centru SPA. Chiar şi aşa, la noile tarife, în zilele caniculare din week-end peste 10.000 de oameni trec zilnic pragul complexului pentru a se răcori.Pentru acces la piscina interioară a complexului Figa, bistriţenii mai plătesc 10 lei, pentru a se relaxa în jacuzzi cu apă sărată tariful este de 2 lei/20 de minute, iar taxa de acces pentru utilizare tobogane este de 10 lei. Cei pasionaţi de sport pot închiria terenul de fotbal cu 30 lei/oră, iar cel de tenis cu 10 lei/oră.

La Figa există şase bazine cu apă dulce şi sărată unde bistriţenii se pot relaxa şi scăpa de caniculă, un complex de tobogane cu apă, unele fiind construite pentru a le permite turiştilor să alunece folosind colacul, un râu leneş pe care iubitorii de apă pot pluti în voie, un lac cu apă sărată dar şi un bazin cu nămol, proprietările curative ale acestuia fiind mai bune decât celebrul nămol de la Techirghiol.

Plaja Olt, amenajată pe o insulă în mijlocul râului, la marginea municipiului Slatina, este principala atracţie din această vară pentru slătineni, care în schimbul unui tarif de 10 lei pot să se bucure de soare şi de cele două piscine din interiorul locului de agrement. Plaja funcţionează în cadrul Clubului Nautic şi de Agrement, construit cu 34 de milioane de lei, fonduri europene. A fost deschisă abia la jumătatea lunii iunie, însă deja a devenit un punct de atracţie pentru slătineni. În incintă există 200 de şezlonguri şi 100 de umbreluţe, două piscine – una pentru adulţi şi alta pentru copii, duşuri, cabine de schimb, dar şi o terasă unde se pot servi băuturi răcoritoare.

Reprezentanţii zonei de agrement au declarat corespondentului MEDIAFAX că după după prima lună de folosinţă a Plajei Olt, municipalitatea slătineană a încasat peste 130.000.000 de lei.

„Plaja este dotată cu 200 de şezlonguri şi 100 de umbrele. Tariful de intrare la plajă este 10 lei pentru adulţi şi cinci lei pentru copii. Şezlongul se plăteşte separat - cinci lei”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Cristian Lache, directorul Clubului Nautic şi de Agrement „Plaja Olt” din Slatina.

Proiectul a presupus amenajarea unor facilităţi rare în zonă, precum: debarcader pentru hidrobiciclete şi bărci cu vele (cu nouă culoare de câte 1.000 metri), terenuri de sport pentru minigolf, beach-volei, tribune, spaţii corespunzător amenajate pentru fitness şi SPA, 150 locuri de parcare, la care se adaugă: teren de minifotbal multifuncţional (fotbal, baschet, volei, handbal), tribune, teren de tenis, pistă biciclete şi role, vestiare, grupuri sanitare. Clubul Nautic se întinde pe aproape şapte hectare de teren pe malul Oltului, la care se adaugă alte circa 15 hectare luciu de apă.

Deşi a fost inaugurat de două ori, o dată anul trecut şi o dată anul acesta, Clubul Nautic Slatina nu funcţionează la întreaga capacitate. Încă nu pot fi folosite nici facilităţile pentru caiac canoe şi tir cu arcul. Directorul Clubului a declarat pentru MEDIAFAX că are dificultăţi în a găsi personal calificat.

„Încă nu avem antrenor de fitness, antrenor de caiac canoe şi antrenor de tir cu arcul. Nu s-a înscris nimeni nici a patra oară când am scos posturile la concurs”, a mai spus Cristian Lache.

Cu doar o lună de vară rămasă, craiovenii aşteaptă în continuare ca Water Park-ul pe care Primăria îl construieşte în zona Luncă, să fie deschis. Parcul Acvatic din Craiova ar fi trebuit deschis de mai multe luni, însă lucrările au fost întârziate. Unul dintre motive este acela că una dintre firmele constructoare este implicată într-un dosar penal de corupţie care vizează chiar această lucrare şi în care este acuzat de mai multe infracţiuni fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Cristian Dobre.

De altfel, pe 21 iunie, consilierii locali ai Craiovei au aprobat prelungirea contractului de finanţare pentru realizarea acestui obiectiv până la 30 aprilie 2017. Contractul are o valoare de aproximativ 85 milioane lei, din care circa 30 milioane lei finanţare nerambursabilă, a fost semnat în 2011, iar cel de execuţie în februarie 2013, termenul de finalizare prevăzut iniţial fiind 31 decembrie 2015.

Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a declarat că lucrările care mai trebuie efectuate la Parcul Acvatic ar putea fi finalizate în câteva zile, dacă şi constructorul ar dori să o facă. Rămâne însă problema lipsei salvamarilor pentru Complexul Acvatic. Primăria nu găseşte personal calificat.

Până atunci, craiovenii care nu merg la mare şi care nu vor să meargă la una dintre cele 15 piscine şi cele două ştranduri autorizate din judeţ, au la îndemână o alternativă ieftină şi aproape de casă pentru a se răcori. La 90 de kilometri de Craiova, pe malul Dunării, se află plaja Başcov. Plaja de la Dunăre atrage an de an tot mai mulţi oameni, în weekend-uri înregistrându-se câteva sute de turişti, chiar şi străini.

Plaja este situată la 500 metri de podul Calafat-Vidin şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5000 metri pătraţi. Primăria Calafat a închiriat porţiuni de plajă mai multor investitori aşa că zona s-a transformat într-una de agrement. Nisipul este fin, apa Dunării curată, iar cei care vin aici au la dispoziţie patru terase cu mâncare şi băutură. În plus, preţurile sunt pentru orice buzunar.

“Cam 50-60 de lei cheltui într-o zi cu fata şi soţia. Sunt destul de ieftine. Adică un suc e 4-5 lei, berea la fel. Porţia de hamsie, ca merge cu bere, e 4 lei. Avem şi şezlonguri gratis. E frumos şi e aproape de
Craiova. Fac cam o oră jumate cu maşina” a spus Andrei, unul dintre tinerii care merg la plajă la Başcov.

Tot la Dunăre, dar în Mehedinţi turiştii au parte de un peisaj mirific. Este vorba de Clisura Dunării. În zonă, pe malul Dunării, de la Orşova şi până în Moldova Nouă s-au construit mai multe pensiuni, cele mai multe prin programe cu finanţări europene. Turiştii care vin aici au parte de plimbări cu barca, partide de pescuit şi, bineînţeles, de un răsfăţ culinar cu preparate din peşte. Preţul unei camere pentru două persoane porneşte de la 100 lei pe noapte. Cei care vor să se cazeze la o pensiune care dispune şi de o piscină va trebui însă să scoată mai mulţi bani din buzunare, preţurile ajungând chiar şi la 250 lei pe noapte.

În plus turiştii pot vizita cu barca Cazanele Mici, Cazanele Mari, iar un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat este chipul lui Decebal sculptat în munte la Mraconia. Singura problemă este că zona a devenit atât de căutată de către turiştii români, dar şi străini, încât cu greu găseşti locuri de cazare în sezon.

„Noi mai avem acum două camere care se eliberează duminică. Cel mai bine este ca cei care vor să vină să ne vizitize să sune dinainte pentru rezervare. Aşa, dacă vin direct în zonă nu ştiu dacă găsesc ceva. Poate pe partea cealaltă de strada, dar nu pe malul Dunării. Oricum noi spunem că merită. Pesiajul e frumos, avem bărci cu care îi putem plimba la Cazane. Costă cam 30 lei de persoană. Iar bucătarul găteşte excelent,” a spus unul dintre proprietarii de pensiuni de pe Clisura Dunării.

Ştrandul din Arad adună 15.000 de oameni într-un weekend

Ştrandul Neptun din centrul municipiului Arad, care este considerat cel mai mare ştrand din ţară, îi aşteaptă pe arădeni cu mai multe piscine, dintre care unele au apă termală, fiind opţiunea celor mai mulţi oameni care nu ajung la mare, dar şi a arădenilor dornici să scape de canicula din aceste zile.

"Ne place foarte mult să veni la ştrand pentru că sunt mulţi copii, ne putem juca, piscinele sunt mari", spune o fetiţă.

"Toate sunt pregătite pentru ştrandişti. Eu vin aici de când aveam 14 ani, în fiecare an, până în noiembrie venim, când se închide ştrandul", spune o femeie.

"Cum mă protejez de canicilă? Vin la ştrand, stau la umbră, merg în bazine, mai iau ceva în cap, fac şi eu ca ceilalţi oameni, încerc să mă simt cât se poate de bine", spune un bărbat.

Chiar dacă din cauza diminuării importanţei din zona comercială, cu terase, restaurante şi cluburi, unii oameni spun că ştrandul şi-a mai pierdut din gloria de altă dată, partea de distracţii acvatice în care Primăria Municipiului Arad a investit, în ultimii ani, câteva milioane de euro, atrage mii de oamni în fiecare zi, unii veniţi chiar din Timişoara, oraş aflat la circa 50 de km distanţă.

Tarifele de acces la ştrand sunt şi în acest an la fel ca cele de anul trecut: 13 lei biletul întreg, 7 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari şi 25 lei biletul Familial pentru doi adulţi cu un copil. Abonamentul pe un sezon costă 650 lei preţ complet şi 250 lei preţ redus. Un abonament lunar costă 200 lei complet şiu 110 lei cu reducere.

În continuare există taxa de 3 lei pentru accesul în zona comercială, motiv pentru care puţini comercianţi au mai investit acolo.

În total, la ştrand sunt opt bazine, dintre care două cu apă termală, mai multe pentru copii şi câteva pentru adulţi. Toboganele realizate în anii trecuţi şi ciuperca, cărarea cu obstacole, tunuri cu apă, barca, balansoarele, minihidrobicicletele şi palmierii cu suprize amplasate din bazinele pentru copii, îi aşteaptă şi ei pentru cei dorinici să se bălăcească.

Ştrandul Neptun, aflat pe malul stâng al Mureşului, în centrul municipiului Arad, este considerat cel mai mare din ţară. Este al doilea ştrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare. Baza de agrement se întinde pe o suprafaţă de peste 20 de hectare, care integrează piscine, locuri de plajă, solarii pentru nudişti, un camping cu circa 400 de căsuţe, zeci de localuri, cluburi, discoteci sau restaurante, mai multe terenuri sportive şi jocuri specifice parcurilor de distracţii. În fiecare sezon, ştrandul din Arad înregistrează câteva sute de mii de vizitatori. Prin cele trei intrări ale ştrandului anual intră peste 3.000.000 de vizitatori. Weekendul trecut, de exemplu, la ştradul Neptun din Arad au intrat peste 15.000 de oameni.

Pe lângă ştrandul Neptun, în municipiu şi judeţ există mai multe ştranduri private. Sunt însă şi arădeni care vor condiţii mai bune pe ştrandul din oraş, aşa că aleg să meargă la ştrandurile din Ungaria. Multe dintre ştrandurile din Ungaria sunt acoperite, aşa că pot fi folosite pe toată durata anului. Cel mai apropiat de Arad e la Mako, dar ştranduri renumite mai sunt şi la Gyula, Szeged şi Oroshaza, Ungaria reuşind să facă un adevărat brand turistic din ştrandurile cu distracţii acvatice. Iar vara numărul ştrandurilor din estul Ungariei e şi mai mare. Băile termale din Ungaria au o istorie de mare şi sunt recunoscute în toată Europa. Neavând ieşire la mare, Ungaria şi-a dezvoltat o mare reţea de ştranduri.

Arădenii care merg la ştrandurile din Ungaria spun că cel mai mult apreciază calitatea serviciilor oferite: curăţenia şi calitatea apei, "care sunt cum e mai bine".

Biletele de acces costă între 16 şi 35 de lei. Accesul la saună costă cca 12 lei şi se achită separat, la fel şi accesul în bazine specile sportive costă în plus. La Mako un bilet costă 34 de lei (2.400 forinţi) pentru o zi întreagă. Un bilet cu mai multe facilităţi incluse ajunge să coste şi 70 de lei/zi/persoană (4.900 forinţi), la ştandul din Szeged, de exmplu, unde cu acest tip de bilet aveţi acces la utilizarea bazinului SZUE (ştrand, bazin de înot, sauna), a piscinelor de experienţe cu tobogane, piscinelor de la Wellnes-ul de familie şi piscinelor cu apă termală, lumea mama şi copilul, sală de joacă, cabină vestiară. Tot la Szeged sunt şi bilete care au un preţ ceva mai mic, de 32 lei/zi/persoană (2.200 de forinţi).

La ştrandul din Orosghaza, un bilet pentru băile termale costă 22 lei (1.500 forinţi), un bilet care asigură acces la băile termale şi zona de agrement costă 40 de lei (2.800 forinţi), iar pentru complexul de saune trebuie să mai plătiţi 23 lei (1.600 de forinţi).

La Gyula, preţul cu preţ întrg porneşte de la 32 de lei (2.200 forinţi), care asigură acces la ştrand, băi termale şi bazinul sportiv, şi ajunge până la 56 lei (3.890 forinţi), care asigură acces şi la zona de aquaparc.

Studenţii şi pensionarii beneficiază de reduceri, dar ştrandurile au o serie de oferte şi pentru familiile cu copii. După orele 16.00-17.00, preţurile sunt ceva mai mici.

În toate centrele de agrement din estul Ungariei, anunţurile cu informaţii se fac şi în limba română, unii angajaţi vorbesc româneşte, iar panourile cu informaţii şi site-urile cu ofertele actualizate sunt şi în limba română, astfel încât românii să se simtă cât mai bine.

Ofertă bogată de ştranduri în Timişoara, însă mulţi localnici preferă să dea o fugă în Ungaria

Posibilităţile de răcorire pentru timişoreni sunt numeroase, în municipiu, însă, în lipsa unui aqua park, mulţi preferă să fugă în weekend în Ungaria, acolo unde oferta este mai variată, iar preţurile accesibile.
Cu toate că în ultimii ani numeroase ştranduri din Timişoara s-au închis, oferta rămâne una bogată pentru localnici. Cele mai populare ştranduri sunt cele deschise în incinta unor cluburi de noapte din oraş, însă, interesant, acestea nu sunt şi cele mai exclusiviste. Preţul unui bilet de intrare în aceste ştranduri este cuprins între 10 şi 13 lei, în funcţie de ziua săptămânii. Cele mai exclusiviste oferte sunt însă la Ştrandul Sunbeach, unde un bilet în timpul săptămânii costă 19 lei, pentru cei care preferă un şezlong sau 34 de lei, pentru cei care vor să se bronzeze pe un pat. În weekend, preţurile la acest ştrand cresc la 29, respectiv 39 de lei.

„Prefer acest loc pentru că nu este aglomerat şi pentru că serviciile sunt excelente”, a declarat Flavius, unul dintre cei care se relaxau la ştrandul de pe Calea Buziaşului din Timişoara.

Totuşi, lipsa unui aqua park în judeţul Timiş se observă, numeroşi localnici preferând un drum de câteva ore până în Ungaria. Acolo, oferta este şi mai variată, iar serviciile, spun cei care se duc în ţara vecină, sunt destul de ieftine şi ireproşabile. Pentru timişoreni, cele mai accesibile ştranduri sunt cele din Mako, localitate aflată la 83 de kilometri de Timişoara, sau Morahalom, care se află la o distanţă de 140 de kilometri de municipiu, însă majoritatea drumului este pe autostradă.

Intrarea la ştrandul cu apă termală de la Morahalom costă aproximativ 25 de lei, însă oferă acces atât la bazinele exterioare, cât şi la cele interioare, dotate cu vârtejuri.

„Este un loc destul de cunoscut în ultima vreme de timişoreni. Cum nu avem un aqua park lângă oraş, ne place să evadăm pentru un weekend în Ungaria. Ştrandurile lor sunt curate, iar serviciile sunt bune”, a declarat Sorin, un timişorean care a vizitat împreună cu familia de mai multe ori ştrandul de la Morahalom.

Potrivit reprezentanţilor Oficiului pentru Promovarea Turismului în Ungaria, în 2015, românii au cumulat 467.000 de nopţi de cazare în ţara vecină, acestea reprezentând 2,5 la sută din totalul nopţilor de cazare înregistrate de Ungaria în anul anterior.

În judeţul Vaslui, atracţia sezonului estival rămâne fără îndoială, piscina de la ţară. Locuitorii judeţului preferă piscina din Pădureni, ca loc de relaxare şi recreere, chiar dacă trebuie să străbată zeci de kilometri.

“Nu putem ajunge la mare, nu ne permitem, aşa că preferăm să venim aici, la Pădureni. Este foarte frumos, cadru natural, sunt condiţii foarte bune, exact ca la o piscină de oraş şi, cel mai important, este foarte ieftin. Mi-am adus copiii să se bălăcească, apa este foarte curată”, a declarat, pentru MEDIAFAX, o vasluiancă din localitatea Olteneşti, care a venit la bazin cu cei trei copii ai săi, de 3,7 şi 10 ani.

Investiţia a fost realizată pe un teren donat de doi localnici, s-a finalizat în 2008 şi se ridică la 120.000 de lei. Bazinul de înot are o lungime de 25 de metri şi o lăţime de 11 metri şi este dotat cu cabine de duş, dar şi 300 de şezlonguri. În zonă a fost amenajat un foişor şi şase grătare. Afacerea este una profitabilă, deşi intrarea este doar 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii.

Recordul de vizitatori este între 800 şi 1000 de persoane într-o singură zi, mai ales în perioadele caniculare.

“Am fost plecat cu ansamblul artistic Stejărelul, de care mă ocup, în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Am văzut locuri frumoase, civilizaţie şi aşa mi-a încolţit ideea de a face şi aici la Pădureni, pentru locuitorii din comună şi nu numai, locuri de relaxare şi piscină, exact ca în străinătate. Nu a fost niciun moft această piscină, este o necesitate, mai ales pentru tinerii şi copiii din comună, care au posibilităţi reduse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul Temistocle Diaconu.

Piscina aduce profit pentru comună, bani cu care autorităţile realizează alte investiţii. Într-un singur sezon, din biletele vândute se adună în jur de 50.000 de lei, o sumă importantă pentru bugetul local. Comuna Pădureni are pe lângă piscină, un centru cultural cu un muzeu al satului şi teatru de vară cu 1560 de locuri. De asemenea există o zonă de agrement, fiind amenajat un teren de echitaţie cu cai şi ponei, un teren de sport cu 400 de locuri şi cu nocturnă dar şi parcuri.

În municipiul Vaslui, autorităţile locale ţin ştrandul închis de ani buni pentru că nu există un salvamar autorizat pentru a fi angajat. Singura alternativă a vasluienilor este o piscină privată, construită la ieşirea din oraş, unde intrarea este între 20-30 lei. În apropiere de Bârlad, există două piscine amenajate în localităţi rurale, iar la Huşi sunt amenajate în diverse locaţii trei piscine private.

 

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Fostul premier Tudose îndeamnă oamenii să voteze cu Iohannis! „Nu e vorba despre un vot cu inima, ci despre un…

2 LIVE Peste 50.000 de români au votat deja în diaspora / GRAFIC Prezența la urne, mai mare decât în primul tur a…

3 Dăncilă, călcată-n picioare de o fostă jurnalistă RTV: „Să-ți fie rușine! I-ai învrăjbit pe români mințind că …

4 HOPA! Dăncilă a predat Organizarea întreprinderii socialiste. A picat treapta I, a IIa și admiterea la faculta…

5 BREAKING Ce scrie în raportul Jandarmeriei despre 10 august, păstrat secret până săptămâna trecută

recomandări

Te ia DNA: Mihali Gavril

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tesla lansează primul SUV - Model X