Un profesor de informatică a devenit miliardar lansând patru start-up-uri din laboratorul său de cercetare finanțat din fonduri private, printre care se numără și unicornii Databricks și Anyscale.

Născut în România comunistă, Ion Stoica, care are acum 60 de ani și o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, s-a mutat în Statele Unite la sfârșitul anilor 1990 pentru a urma un doctorat în inginerie electrică și informatică la Universitatea Carnegie Mellon.

După absolvire, s-a îndreptat spre vest pentru a începe să predea la UC Berkeley în 2000 și de atunci nu și-a abandonat laboratorul sau studenții. Deși cea mai mare parte a cercetării sale se desfășoară cu doctoranzi, el continuă să predea și studenților. În această toamnă, de exemplu, va preda un curs despre sisteme de operare și programare de sisteme, potrivit Forbes.

Prima companie start-up a lui Stoica, firma de analiză de streaming Conviva, a apărut în 2006, cam în perioada în care YouTube a devenit popular. Aceasta a luat naștere din colaborarea sa cu foști colegi de la CMU, inclusiv cu propriul său îndrumător de doctorat, Hui Zhang, care îl descrie ca fiind „unul dintre cei mai buni cercetători din lume”.

Stoica și Zhang au efectuat cercetări privind furnizarea de servicii de streaming video de calitate pe internet și, după ce au observat piața emergentă, au decis să transforme acest proiect într-o companie.

Conviva, care a strâns ultima dată fonduri în 2017, la o valoare de 300 de milioane de dolari, acționează ca un observator inteligent pentru emisiuni și filme online, identificând problemele de sunet și video și alertând streamerii. De asemenea, oferă rapoarte despre ce urmăresc toți, ce părți sar și ce le place, deservind clienți precum Fox și Peacock.

Deși nu mai are o funcție oficială în cadrul Conviva, cu sediul în Foster City, California, Stoica rămâne în consiliul de administrație și spune că se întâlnește săptămânal cu echipa. „Avem potențialul de a deveni următorul Databricks”, spune Zhang, care este directorul tehnic al Conviva, referindu-se la firma de analiză a datelor în valoare de 62 de miliarde de dolari pe care Stoica a cofondat-o împreună cu alți șase cercetători de la Berkeley.

Cum a devenit miliardar

Databricks a fost cea care i-a făcut pe Stoica (și cel puțin doi dintre cofondatorii săi de la Berkeley) miliardari. În 2013, Stoica s-a apucat să descopere cum se pot procesa mai eficient cantități uriașe de date împreună cu Ali Ghodsi, un cercetător invitat de la Institutul Regal de Tehnologie KTH din Stockholm, și cinci doctoranzi. Împreună, au dezvoltat Spark, un software predictiv care servește ca un puternic instrument de procesare a datelor.

El a dorit să transforme Spark într-o start-up pentru a încuraja utilizatorii să ia mai în serios cercetările laboratorului, potrivit lui Matei Zaharia, unul dintre doctoranzii care au cofondat Databricks și care este acum profesor asociat la Berkeley.

În plus, el a dorit să ajute companiile mai mici, fără infrastructură sofisticată, să gestioneze și să analizeze cantități masive de date atât pentru a obține informații de afaceri, cât și pentru a crea instrumente de inteligență artificială.

Compania a estimat că veniturile anualizate vor ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în iulie anul acesta și se zvonește că de ani de zile are în vedere piața publică.

În calitate de președinte al unui grup de lucru înființat pentru a aborda reducerile de fonduri pentru cercetare de la Berkeley, Stoica îi încurajează pe colegii săi profesori să caute finanțare privată, imitând modelul care a adus atât de mult succes propriului său laborator.

Studenții, importanți pentru Stoica

Nu că aceasta ar fi fost intenția lui Stoica. „În sufletul meu, sunt încă un academician”, spune el. Pentru el, scopul nu a fost niciodată să se îmbogățească. „Dacă te motivează doar banii, te apuci de o ofertă publică inițială. Este cea mai ușoară cale. Dar nu este vorba despre asta. Este vorba despre a construi ceva semnificativ.” Stoica a fost CEO al Databricks din 2013 până în 2016, când i-a predat ștafeta lui Ghodsi și a trecut în rolul de președinte executiv. „A rămâne mai mult decât atât însemna să renunț la Berkeley. Așa că a trebuit să aleg”, spune el, „și am ales să mă întorc”.

Motivul pentru care nu s-a dedicat afacerilor cu normă întreagă este legat de studenții săi: „Tinerii aflați în perioada de formare, uneori nu știu ce este posibil și ce nu... Au acest tip de convingere și de aceea vei obține soluții neașteptate”, explică el. În plus, Stoica atribuie succesul său în afaceri concentrării sale asupra cercetării: „Este actul creației... explorarea de idei noi.”

„Credeam că probabil a ajuns atât de sus pentru că nu îi pasă prea mult de problemele de cercetare. Dar s-a dovedit că m-am înșelat. Lui îi pasă cu adevărat de valorile cercetării”, spune Yang Zhou, unul dintre actualii săi studenți postdoctorali.

La Berkeley, Stoica are reputația nu doar de bun profesor, ci și de excelent consilier pentru idei de afaceri și, mai important, de persoană care ajută la punerea în practică a acestor idei prin finanțare.

Laboratorul lui Stoica nu a fost afectat de reducerile bugetare ale administrației Trump și probabil nu va fi afectat în viitorul apropiat: „Suntem într-o poziție mai norocoasă”, explică el. Laboratorul de informatică de la Berkeley, care are în prezent un buget anual de peste 6 milioane de dolari, este finanțat din fonduri private de mari companii de tehnologie, printre care Google și IBM, încă de la începutul anilor 2010. De asemenea, primește finanțare de la propria companie a lui Stoica, Anyscale.

AI, o civilizație interplanetară

Cei peste 80 de studenți care au fost îndrumați personal de Stoica au beneficiat de resursele și conexiunile sale. Majoritatea sunt angajați în mediul academic sau în domeniul start-up-urilor, inclusiv cel puțin 7 care lucrează la Databricks.

Dar piața locurilor de muncă din domeniul tehnologic nu este la fel de favorabilă pentru toată lumea. Absolvenții de informatică, care odată erau printre cei mai căutați candidați, se luptă acum să găsească un loc de muncă, deoarece AI determină companiile să-și reducă forța de muncă.

„Ceea ce le spun studenților este să accepte și să utilizeze aceste instrumente (AI)”, spune Stoica. „Este clar că vor exista unele dificultăți pe termen scurt. Dar gândiți-vă din altă perspectivă.” Stoica consideră că AI are rolul de a accelera ritmul evoluției umane și, în cele din urmă, de a deveni o civilizație interplanetară.

„Dacă priviți lucrurile în acest fel”, spune el, „(noi) încă nu avem suficienți oameni pentru a realiza acest lucru”.