Istoricul Călin Felezeu, fost director ICR Istanbul și fondatorul Institutului de Turcologie din UBB, susține că în condițiile în care situația în Turcia este în balanță între cei doi candidați la președinție, rezultatul alegerilor va fi decis de către diasporă și de implicarea Rusiei.

Istoricul și profesorul UBB, Călin Felezeu , care a fost director al Institutului Cultural Român din Istanbul între 2005-2007 și este fondatorul Institutului de Turcologie şi Studii Central Asiatice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit cu „Adevărul” despre alegerile din Turcia .

„E un moment istoric la care noi trebuie să fim extrem de atenți, pentru că parteneriatul special pe care-l avem cu Turcia este extrem de important. Niciunul dintre vecinii noști nu este la fel de important ca și Turcia. Până în intrarea României în NATO, Turcia a fost singurul aliat cumsecade și loial pentru cauza României, restul au jucat la cacialma, turcii niciodată”, spune Felezeu, care a locuit circa 7 ani în Turcia.
Profesorul susține că Turcia, care este a doua forță militară din NATO, va avea indiferent de cine va fi președinte, un cuvânt foarte important de spus în ceea ce privește securitatea în zonă.

Istoricul susține că România a avut întotdeauna relații bune cu Turcia și crede că acest lucru va continua indiferent de rezultatul alegerilor.

În ceea ce privește poziția Turciei față de războiul din Ucraina, în contextul în care pe de o parte, o companie turcească vinde Ucrainei dronele cu care cauzează mari prejudicii armatei ruse, iar pe de altă parte, Erdogan se poziționează de partea Rusiei și împotriva SUA, Felezeu spune: „Acest joc la două capete nu e foarte normal. Turcia n-a uitat că este sau a fost un mare imperiu și vrea să-și umfle mușchii în zona ei de influență, mai ales vis-a-vis de Iran, care a fost inamicul numărul 1 al Tuciei de-a lungul istoriei, pentru că acolo sunt șiiți, iar turcii sunt suniți, aici e marea problemă”.

Călcâiul lui Erdogan

Călciul lui Ahile pentru Erdogan este arealul unde a fost cutremurului, zona centrală și de est, care era un bazin electoral fantastic pro-AKP. „E clar că Erdogan este într-o situație mai dificilă, pentru că, din păcate pentru el, nu a gestionat așa cum ar fi trebuit cutremurul. El a fost foarte sigur că după ramadan vor veni alegerile și va câștiga, dar acest cutremur a venit ca un buzdugan și a avut efect extrem de important”, crede Felezeu. El crede că nu s-au făcut prea multe lucruri pentru sinistrați. „Erdogan nu și-a respect angajamentele și i-a ocrotit pe cei au construit acele clădiri care s-au prăbușit la cutremur, și care, în treacăt fie vorba, erau făcute cu nisip de mare și de aia prăbușit ca și niște castele de cărți de joc”, spune Felezeu. Siguranța la cutremur a clădirilor din Turcia este o dezbatere cotidiană încă de la cutremurul din 1999, când la fel ca și acum, au fost distruse foarte multe clădiri. Din păcate, nu s-au făcut prea multe pentru evitarea unor astfel de dezastre în timpul lui Erdogan.

O altă problemă a Turciei este inflația extremă. „În 2002, când Erdogan a fost ales pentru prima dată eram în Turcia și m-am dus la magazin să cumpăr un pachet de țigări, care costa 35 de miliarde de lire. El a tăiat nu știu câte zerouri și s-a ajuns la noua liră. Atunci, 1 dolar era 1,40 lire, iar 1 euro - 1,80 de lire. Acum lucrurile au luat-o razna.” Astăzi, cursul de schimb artă foarte rău pentru Turcia: 1 euro este 21 de lire, iar 1 dolar este 19,59 de dolari.

Felezeu susține, pe de altă parte, că Erdogan a făcut și lucruri bune pentru țara sa: „Erdogan așa cum a fost a dus Turcia în grupul G 20, al celor mai dezvoltate economii. Este adevărat că oamenii o duc greu. Oamenii sunt, unii, extrem săraci, alții, extrem de bogați, ca la noi în țară”. Erdogan și-a legat numele și de mari lucrări de infrastructură: al treilea pod peste Bosfor, metroul din Istanbul, noul aeroport, gara nouă.

Alegerile, între diapora și implicarea Rusiei

Felezeu a realizat harta electorală a Turciei, arătând că societatea turcă este foarte diferențiată și este împărțită în bazine electorale impredictibile.

„În Vest sunt marile orașe Ankara, Istanbul, Izmir. Acestea reprezintă cam o tremie din populația actuală a Turciei și înclină spre schimbare. Urmează apoi, bazinul estic care a fost de 20 de ani favorabil AKP-ului lui Erdogan, care pornește de sus din Rize, de unde este el originar, și trece prin provinciile Kars, Erzurum și merge până în Mardin și Alexadrie, la granița cu Siria. Apoi, avem o zonă centrală destul de nedecisă, unde sunt orașe mari precum Bursa, care e centru islamic și are peste 3 milioane de locuitori, Konya, care are peste 2 milioane de locuitori și este, de asemenea, un centru islamic puternic. Urmează apoi zona de la Rize, unde sunt cele două mari orașe de la Marea Neagră, Trabzon și Sinope, unde există o populație ciudată, care sunt un fel de olteni ai Turciei și care sunt favorabili schimbării”, a explicat istoricul.

Felezeu susține că nu știe cum va vota diaspora, care are circa 7 milioane de oameni, adică circa 10% din populația turcă. „Cei din diaspora, aflați la a doua sau a treia generație, sunt priviți destul de ciudat în Turcia. Despre ei se spune că sunt generația care a coborât de pe măgar și s-a urcat în Mercedes. Ei, de obicei, au votat cu Erdogan, dar acum e pe muchie de cuțit. În condițiile în care în țară situația este fifty/fifty, cred că jucătorul principal în acest moment este diaspora, care poate să schimbe lucrurile. Știți că și la noi diaspora a înclinat balanța”.

Felezeu crede în acuratețea sondajelor care-i dau pe cei doi lideri foarte apropiați, ba chiar pe în cele care-l dau pe candidatul opoziției cu un mic avantaj. „Mi-e temă de presiuni și de implicarea Fedarației ruse ”, concluzionează istoricul.