Frate, în ce țară trăim? Citiți și voi cine este REGELE VÂNĂTORII în România!

PressOne.ro dezvăluie niște lucruri de-ți vine să ieți cu barda-n drum! Despre cine este „Vânătorul alfa” din pădurile României! Anularea controversatului ordin prin care Ministerul Mediului ar fi permis împușcarea a 1.700 de animale sălbatice protejate de lege scoate la iveală interesele de milioane de euro din industria vânătorii.

Cele mai afectate de suspendarea ordinului sunt firmele care intermediază partide de vânătoare pentru cetățeni străini. Personajul principal din această piață este omul de afaceri covăsnean Árpád Sárkány.

Cu o activitate de 20 de ani de, firma sa, Abies Hunting SRL, a ajuns cel mai important jucător de profil din România și al treilea din Europa. 

Balaurul din Sfântu Gheorghe

Árpád Sárkány (56 de ani) administrează mai multe foste cabane de vânătoare ale lui Ceaușescu. Și-a construit afacerea pe relațiile create la partidele și ospețele organizate în aceste locuri.

Este fiul lui Iosif Sárkány, fostul șef al Direcției Silvice Harghita și al Ocolului Silvic Sfântu Gheorghe (județul Covasna). Tot la Sfântu Gheorghe, Sárkány-tatăl și fiul au înființat în 1997 firma Abies Hunting.

În limba maghiară, sárkány înseamnă dragon sau balaur.

În 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase (pe atunci, primul vânător al țării), Sárkány a făcut parte din delegația română care a negociat condițiile de aderare la Uniunea Europeană.

Ulterior, Sárkány a fost un personaj influent pe lângă mai mulți miniștri ai Mediului, între care Attila Korodi, László Borbély și Grațiela Gavrilescu.

Din anturajul lui Sárkány face parte și Ovidiu Ionescu, prodecan la Facultatea de Silvicultură din Brașov și autor al studiului care propunea Ministerului Mediului ca în sezonul de vânătoare 2016-2017 să fie recoltați 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice și 78 de râși. Toate aceste specii sunt protejate de lege.

"Iarăși prezentăm o neseriozitate"

La începutul lunii octombrie, decizia ministrului Cristiana Pașca Palmer de a anula în ultimul moment ordinul care stabilea cotele de vânătoare a încurcat socotelile lui Árpád Sárkány.

"Era ordinul pregătit, pus pe site, toată lumea știa că trebuie să se aprobe derogare, ca în fiecare an. Gestionarii încearcă să-și valorifice cât mai bine posibil această cotă mică, unu sau doi urși de obicei. Că din asta se întrețin.

Acel urs care se recoltează susține 70-80% din toate cheltuielile care trebuie făcute pentru o gospodărire bună.

Acum a trebuit să se anuleze toate contractele făcute în avans, pentru că orice om care-și planifică o călătorie în străinătate de revelion știe din iulie-august ce o să facă.

A fost un sentiment că iarăși prezentăm o neseriozitate, că nu se poate conta pe ceva sigur care a funcționat până acum", a declarat Árpád Sárkány pentru PressOne.

Tariful pentru un urs poate ajunge și la 15.000 de euro

Pentru împușcarea unui urs, Romsilva are prețuri de până la 6.000 de euro, în funcție de calitatea trofeului. Râsul valorează 800 de euro, lupul – 400 de euro, iar o pisică sălbatică – 100 de euro. Tarifele se referă doar la trofeu și nu includ costurile cu organizarea partidei de vânătoare și nici eventualele penalizări.

La aceste tarife, cele 1.700 de animale protejate de lege ar valora, în total, până la 3,6 milioane de euro. Doar că firmele de intermediere și asociațiile particulare de vânători pot solicita sume mult mai mari.

De pildă, firma Vânătorul Kris organizează partide de vânătoare la urs în fondul Făgăraș. Pachetul variază între 1.150 de euro, pentru două zile, și 2.650 de euro, pentru cinci zile. Sunt incluse cazarea și servicii precum transport, translator, câini pentru goană etc.

Asta – fără costurile legate direct de trofeu. Tariful pentru un urs poate ajunge și la 15.000 de euro, iar un singur foc greșit îl costă pe vânător 500 de euro.

Toate acestea înseamnă că un vânător cu dare de mână poate lăsa câteva zeci de mii de euro în contul firmei de intermediere, pentru un singur sejur ce include partide de vânătoare la urși. Însă, de multe ori, aceste partide se organizează în grupuri.

Partidele sunt pentru cei bogați

Invitat permanent al partidei de vânătoare de la Balc (organizată anual de Ion Țiriac), Árpád Sárkány a găzduit, la rândul său, mulți lideri politici și magnați europeni.

"Conform unui recent studiu, un vânător cheltuiește, comparativ cu un turist obișnuit, de cel puțin 20 de ori mai mult. Pe de altă parte, sunt oameni foarte importanți: numai eu, la firma mea, am clienți începând de la tot stafful Mercedes și terminând cu vicepreședintele Băncii Mondiale sau prințul Liechtensteinului. Nu mai vorbesc de clienții veniți din cadrul unor mari corporații și de importanți oameni politici.

Dacă nu ar fi fost să vină la vânătoare, ei nici nu ar fi călcat prin România. Iar când pleacă de aici, își schimbă complet percepția despre țara noastră. Pot să spun că unele investiții mari din țară au fost făcute numai pentru că ei au venit la vânătoare", povestea Sárkány în 2003.

Un oaspete de prim rang al lui Sárkány a fost regele Juan Carlos al Spaniei, care a abdicat în 2014 în favoarea prințului Felipe. Monarhul ar fi venit de mai multe ori la vânătoare în România, începând din 2004. Presa scria atunci că suita sa ar fi doborât 9 urși în pădurile din Covasna, iar regele însuși ar fi împușcat un lup.

Astăzi, Spania este una dintre principalele piețe pentru Abies Hunting SRL. Într-un interviu acordat presei iberice, Sárkány spune că firma sa a avut ani cu venituri de 18 milioane de euro. Într-un articol intitulat "Toată lumea vrea să vâneze cu Árpád Sárkány", omul de afaceri din Covasna este prezentat ca unul dintre cei mai mari organizatori de partide de vânătoare din lume.

Árpád Sárkány și-a deschis afacerea în 1997, alături de tatăl său, Iosif Sárkány. El povestește că în primul an a avut încasări de 10.000 de mărci, pentru că vânătorii pe care îi aducea erau, majoritatea, germani.
 
Un an special pentru afacerea sa a fost 2004. În ciuda informațiilor vehiculate în presa străină, Ministerul Finanțelor arată că Abies Hunting a înregistrat în acel an cea mai mare cifră de afaceri din activitatea sa, echivalentul a aproape 2 milioane de euro.

Tot în 2004, Árpád Sárkány a făcut parte din delegația numită de Ministerul Mediului pentru a negocia condițiile de aderare la Uniunea Europeană în domeniul vânătorii.

Pe atunci, Guvernul era condus de un alt vânător notoriu: Adrian Năstase (PSD), premier și președinte de onoare al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS). 

Ce au negociat Sárkány și România cu UE

Cu toate că, în 2004, Sárkány a făcut parte din delegația română care a negociat condițiile de aderare la Uniunea Europeană, rezultatele obținute nu au fost pe placul vânătorilor.
 
România nici nu a încercat să negocieze Directiva Habitate. Vânătorii o consideră mult prea restrictivă față de condițiile din țara noastră, unde populațiile de urși și lupi sunt cele mai numeroase din Europa.

"România, când a intrat în UE, la capitolul Mediu și-a asumat faptul că cele patru specii de carnivore mari din Europa vor fi strict protejate, fără să se gândească la consecințe. În patru țări din UE se vânează ursul.

Am fost și eu la Bruxelles, dar din partea noastră nu s-a dorit să se negocieze. Aveam atâtea puncte roșii, nu eram pregătiți pentru aderare și nu am dorit să deschidem noi polemici. Capitolul Mediu a fost printre primele aprobate", a povestit, pentru PressOne, Árpád Sárkány.

Până la momentul aderării la UE, vânarea carnivorelor mari se baza pe un sistem de cote decise anual de Ministerul Agriculturii. Din 2007 încoace, urșii, lupii, pisicile sălbatice și râșii au devenit animale protejate de lege, iar vânarea lor a fost interzisă.
¹Directiva Consiliului 92/43/EEC privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice.
 
Autoritățile române au profitat, totuși, de un articol de lege care stipula că se pot acorda derogări în anumite condiții.

În cazul speciilor de animale protejate, Directiva Habitate permite derogări de "recoltare" pentru prevenirea pagubelor, în mod special asupra animalelor domestice, în interesul sănătăţii şi siguranţei publice, în scopul cercetării şi educaţiei şi în scopul repopulării şi reintroducerii acestor specii.

Responsabilitatea s-a mutat astfel la Ministerul Mediului și s-a născut un sistem amplu contestat de asociațiile de mediu.

Derogările se dau prin ordinul de ministru, pe baza unor studii controlate în ultimii ani de profesorul universitar Ovidiu Ionescu, prodecan al Facultății de Silvicultură de la Universitatea Transilvania din Brașov (UTB), cercetător la ICAS și ONG-ist la Fundația Carpați.

Legăturile de afaceri ale lui Sárkány

Pe lângă Abies Hunting SRL, Árpád Sárkány mai deține un complex de vânătoare la Saciova, în județul Covasna.

În complexurile de vânătoare, asemeni celui de la Balc, animalele sunt crescute în țarcuri, în condiții domestice, și nu există limite privind numărul exemplarelor care pot fi împușcate.

În urmă cu câțiva ani, afacerea a fost subiectul unui scandal de presă: Sárkány a fost acuzat că nu ar deține autorizație de funcționare și că ar fi importat ilegal din Ungaria cerbi lopătari, mistreți și mufloni.

Împreună cu doi dintre asociații săi de la Saciova, Adrian Apostu și Gabriel Rozorea, Sárkány a deschis Dino Parc – cel mai mare parc cu "dinozauri" din sud-estul Europei.

Proiectul este finanțat cu fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro și se întinde pe o suprafață de 1,4 hectare, concesionată de Primăria Râșnov.

Gabriel Rozorea și Adrian Apostu au fost directori la Romsilva, mai exact la Direcția Silvică Brașov.

Soția lui Rozorea este consilier pentru Evaluare-Examinare la Autoritatea Națională de Turism, Direcția Dezvoltare Teritorială Brașov. În trecut a lucrat la firma de consultanță a rectorului de la UTB, Ioan Abrudan.

Adrian Apostu este membru în Consiliul de Administrație al Ocolului Silvic Râșnov, împreună cu soția lui Ovidiu Ionescu, Georgeta Ionescu, și cu rectorul Ioan Abrudan. De asemenea, Apostu conduce Asociația de Vânătoare Harghita Sud.

Sunt împușcați urșii dominanți – masculii alfa

De-a lungul timpului, asociațiile de vânători s-au plâns că distribuția cotelor de vânat a favorizat anumite grupuri de interese. Mai exact, aproape jumătate dintre derogările pentru urși sunt concentrate în cinci județe: Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Argeș.

În plus, reglementările ordinului ministerial permit dezvoltarea unor afaceri prospere din vânarea unor animale protejate, în loc să fie folosite pentru o bună conservare a acestor specii.

Teoretic, numărul de urși care pot fi uciși se aprobă în funcție de amploarea pagubelor înregistrate de-a lungul unui an. În realitate, nu există o corelație între exemplarele "recoltate" și pagubele pricinuite oamenilor sau comunităților.

Și asta pentru că urșii cu comportament alterat, cei care se apropie de comunități, sunt, de cele mai multe ori, subdezvoltați.

În schimb, perioadele și metodele de vânătoare permise de reglementări încurajează doborârea celor mai reușite exemplare, masculi alfa, care aduc și trofeele cele mai bănoase.

Nici măcar președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), Neculai Șelaru, nu este de acord cu modul în care sunt aleși urșii ce urmează să fie uciși.

"De 19 ani, nici străinii şi nici românii nu s-au ruşinat să dobândească, de la înălţimea de siguranţă a observatoarelor speciale şi de la 15-20 de metri distanţă, doar urşii cei mai mari, mai sălbatici şi mai retraşi din calea omului.

Dacă acei urși ar fi fost carnivori, gunoieri sau ar fi frecventat localităţile în căutare de produse agricole, nu ar fi avut şansa să atingă dimensiunile apreciabile care i-au condamnat, în final, la pieire.

Extrăgându-se preponderent masculii dominanţi, proporţia femelelor s-a mărit, iar pentru procreare au rămas «pigmeii» şi masculii tineri",explică Șelaru.

În grațiile mai multor miniștri ai Mediului

În 2007, printr-un ordin al ministrului de atunci al Mediului, Attila Korodi (UDMR), omul de afaceri Árpád Sárkány a fost cooptat într-un grup de lucru "pentru conservarea carnivorelor mari din România, cu scopul de a oferi suport științific și tehnic necesar în procesul decizional și de implementare a legislației în domeniu".

Grupul de lucru nu beneficia de finanțare din partea ministerului, dar asta nu i-a împiedicat pe membrii săi să organizeze întâlniri în diverse locuri din țară.

De exemplu, în 2010, una dintre întâlniri a avut loc la cabana Cormoș (județul Covasna), unde fusese cazat și regele Juan Carlos.

În perioada comunistă, cabana le era rezervată soților Ceaușescu. Acum, Romsilva i-a dat-o în folosință lui Árpád Sárkány.

"S-a oferit Sárkány să organizeze acolo întâlnirea, ca să avem unde dezbate. Ulterior s-au mai organizat întâlniri la UTB sau la Bran. Și WWF a sponsorizat o asemenea întâlnire", își amintește unul dintre participanți.

Două zile au dezbătut reprezentanții autorităților publice și ai asociațiilor de mediu: la final, a fost întocmită o notă cu concluziile întâlnirii, care purta antetul Ministerului Mediului.

"Nu ministerul plătea pentru organizarea grupului. În general, întâlnirile erau organizate pe rând de membrii grupului. Cele mai multe întâlniri le-am făcut cu ajutorul celor de la Romsilva sau cu ajutorul colegilor de la Brașov și Vrancea. Uneori ne întâlneam și la București, la minister", a declarat pentru PressOne o altă participantă la acea întâlnire, Alina Frim, fost director pentru Biodiversitate în Ministerul Mediului.

Tot în 2010, în urma unui ordin al ministrului László Borbély (UDMR), Árpád Sárkány a devenit membru în Consiliul Național de Vânătoare (CNV), ca reprezentant al asociațiilor neafiliate la AGVPS.

În 2015, la refacerea componenței Consiliului Național de Vânătoare de către ministrul Grațiela Gavrilescu (ALDE), Sárkány a ajuns reprezentant al administrației centrale.

"Anul trecut, în Guvernul Ponta, am fost consilier onorific al doamnei Grațiela Gavrilescu, dar numai două luni de zile", spune Sárkány.

După instalarea guvernului Cioloș, Árpád Sárkány a ieșit din CNV și nu și-a mai găsit locul nici în grupul de lucru format în luna septembrie pentru a dezbate cotele de vânat la animale protejate.

Și asociațiile de vânători au de suferit

Decizia fără precedent a ministrului Cristiana Pașca Palmer lovește și în asociațiile autohtone de vânători.

Acestea iau în concesiune fonduri de vânătoare pentru perioade de circa 10 ani. Se angajează să administreze cu responsabilitate fondul și resursele lui, pe care le valorifică pentru a-și finanța activitatea.

Sumele pe care le plătesc ministerului se stabilesc în funcție de cât de ofertant este locul, iar asta presupune și vânatul care se găsește pe acel teritoriu.

Asociațiile de vânători au două surse principale de venituri: cotizațiile membrilor și vânzarea trofeelor.

Vânătorii care fac parte din asociație plătesc anual o cotizație de câteva sute de euro, pentru a beneficia de anumite facilități la vânătoare: gratuități sau prețuri reduse.

Însă cei mai mulți bani vin din vânzarea trofeelor către persoane din afara asociației. Cei mai curtați sunt străinii, deoarece sunt dispuși să plătească sume mai mari, mai ales pentru animalele rare, cum sunt ursul și lupul.

Din banii plătiți pentru un trofeu, firmei de intermediere care a adus "clientul" îi revine un comision de până la 15%. Apoi asociația de vânători mai plătește TVA, iar restul sumei se întoarce în pădure.

Vânătorii asigură hrana animalelor pe timpul iernii și administrează relația cu ciobanii păgubiți.

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

2 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

3 PSD, rozătoarea statului român! După fată, Daea și-a angajat și ginerele, printr-un concurs dubios, în ministe…

4 Info / Doliu la PSD! Doar 10% din votanții ProRomânia votează cu Dăncilă! Peste 70% merg cu Iohannis!

5 Ce-o avea asta-n gură, fraților? Priviți-i cum râd, zici că au băut ceai de cânepă...

recomandări

Te ia DNA: Victor Ponta

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Caracatița asta evadează ca-n filme dintr-un borcan