România nu are suficiente mijloace pentru a-și apăra infrastructura energetică critică din largul Mării Negre. Politicienii, indiferent de culoarea lor, au refuzat să aloce bani pentru dotarea Forțelor Navale, ceea ce ne face acum vulnerabili. În această situație, generalul (r) Marius Crăciun avertizează că România nu ar avea cum să facă față unor acte de sabotaj sau unor atacuri directe ale rușilor asupra platformei Neptun Deep.

România este vulnerabilă pe mare și nu își poate apăra investițiile de miliarde în platformele din Marea Neagră, unde exploatează și va exploata gaze naturale. Practic, România nu dispune de nave moderne și submarine pentru a-și apăra gazoductele ce transportă gazul extras din perimetrele de exploatare maritimă.

Problema este că România a neglijat complet Forțele Navale, care au devenit Cenușăreasa armatei. Deși militarii au solicitat în repetate rânduri achiziționarea unor nave de luptă moderne și a unor submarine, absolut necesare pentru a descuraja orice ipotetic adversar și pentru a proteja coasta Dobrogei, politicienii, indiferent de culoarea lor, au refuzat de fiecare dată și au găsit mereu alte și alte priorități.

În 2009, România câștiga procesul cu Ucraina, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, iar astfel obținea majoritatea platoului continental disputat din Marea Neagră în jurul Insulei Șerpilor. E vorba despre o zonă bogată în zăcăminte de petrol și gaze naturale, ceea ce a permis ulterior explorarea și exploatarea acestor resurse.

Problema este că Rusia, dacă va câștiga războiul, ar putea foarte bine să nu recunoască decizia instanțelor internaționale din procesul României cu Ucraina. Iar până când aceleași instanțe internaționale ar judeca un litigiu între Rusia și România pentru aceeași platformă maritimă, rușii ar putea să profite de superioritatea lor evidentă pe mare. În acest scenariu, România ar fi incapabilă să se opună Moscovei, dacă rușii ar atenta la Neptun Deep.

Chiar dacă nu s-ar ajunge aici, Rusia ar mai avea și alte căi să ne dea mari bătăi de cap. Rușii ar putea organiza acte de sabotaj și atacuri asupra infrastructurii critice energetice a României, aruncând în aer gazoducte sau deteriorându-le. Platformele din largul Mării Negre ar fi probabil cele mai vulnerabile.

Generalul (r) Marius Crăciun, cel care a pus bazele Forțelor pentru Operații Speciale în România, trage un semnal de alarmă în această privință și explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cauzele și soluțiile problemei.

NATO ne ajută, dar trebuie și să ne ajutăm singuri

Șansa României este, spune generalul, faptul că face parte dintr-o alianță precum NATO, care descurajează orice ipotetic inamic. Dar asta nu înseamnă că România sau alte state ce fac parte din Alianța Nord-Atlantică ar trebui să se bazeze exclusiv pe aceasta și să-și neglijeze propria armată.

„Valoarea de descurajare a unei alianțe puternice, cum e NATO, este întotdeauna foarte mare. În momentul în care alianța este unită, și țările membre, cheltuie suficiente resurse ca să își creeze fiecare din țările respective o armată credibilă care să descurajeze o potențială agresiune. Ce înseamnă o armată credibilă? Înseamnă suficiente capabilități, în general cu caracter defensiv, dar și ofensiv, care să descurajeze un potențial agresor. Și aici nu mai e nicio nelămurire. Potențialul agresor pentru noi în Europa este Rusia, atât prin instrumentele militare directe de forță, rachete, tunuri, aviație, cât și prin instrumentele mai puțin directe, cum sunt acțiunile hibride”, spune generalul Crăciun.

Marea problemă a României este că și-a neglijat armata, în sensul în care niciunul dintre politicienii care s-au aflat vremelnic la conducerea țării nu a dat atenție necesităților armatei. Așa s-a ajuns ca în special Forțele Navale Române să nu aibă nicio navă modernă de luptă și niciun submarin. Telenovela celor două corvete, pe care politicienii au promis că România le va achiziționa s-a terminat prost.

De la două corvete am rămas la una, iar submarinele au fost date uitării

Într-un final, după numeroase tergiversări, România a decis să achiziționeze o corvetă ușoară nouă, TCG Akhisar, din Turcia. Achiziția a fost aprobată de CSAT în martie 2025. Aceasta va fi prima navă de luptă nouă după 35 de ani, iar contractul a fost semnat deja în noiembrie 2025. Cu toate acestea, experții spun că această corvetă nu va rezolva toate problemele.

„Noi ca țară și ca parte a Alianței și a Uniunii Europene aveam această obligație, de a ne dota armata, obligație care, din păcate, timp de vreo 20 și ceva de ani a cam fost neglijată. Toți politicienii noștri spuneau să stăm liniștiți că nu e nicio problemă, că vine NATO și are grijă să ne apere. Mesajul era total incomplet, incorect, inducând o stare de automulțumire și adormind vigilența. Politicienii n-au vorbit foarte mult de articolul 3, de articolul 4 din tratatul de la Washington care reglementează situația în NATO, articole care spun că, în primul rând, toate națiunile membre sunt obligate să-și creeze suficiente capabilități ca să se poată apăra”, explică generalul.

Astfel, decenii la rând, politicienii din România au întors spatele armatei și au lăsat impresia că nu sunt preocupați de securitatea propriei țări.

„Armata Română a fost aproape abandonată mulți ani cu un buget foarte mic. Foarte rar s-a mai cumpărat tehnică militară, iar anumite domenii au fost uitate, neglijate. Așa se face că la ora actuală avem niște găuri în capabilitățile de apărare, în mod deosebit, la forțele navale. Dacă la forțele aeriene avem o capacitate credibilă, dacă mai investim și în drone, și dacă să zicem că și la forțele terestre s-a mai făcut câte ceva, forțele navale au fost uitate. Ne-am încurcat rău de tot cu niște proiecte care nu s-au finalizat nici până acum, cu fregate, cu corvete”, mai spune generalul Crăciun.

Politicienii și-au bătut joc și atunci când a venit vorba despre submarine. Deși inițial s-a vorbit despre achiziționarea unor submarine, ulterior s-a considerat că acestea nu se justifică. Generalul Marius Crăciun este de o cu totul altă părere.

Avem nevoie de submarine și drone navale ca de aer

„Ar fi vitală existența unor submarine, ideal ar fi să fie trei. Sigur că, vor spune unii, se poate și cu două, iar varianta de avarie ar fi că ar fi bun și unul. Însă ciclul de operativitate al unui simplu submarin afectează capacitatea de reacție. De ce spun asta? Submarinele sunt greu de detectat, așa că în permanență forțele inamicului trebuie să-și ia măsuri suplimentare de protecție. Un submarin nu poate fi înlocuit la ora actuală cu nimic. S-a mai discutat și de construirea unor mini-submarine. Am înțeles chiar că am putea să facem o fabrică undeva în vestul țării unde să se facă, de fapt, coca acestor submarine din oțel, iar ulterior să fie duse la o altă fabrică și echipate. Nici asta n-ar fi rău să avem”, adaugă generalul.

Din această cauză, România este cu adevărat vulnerabilă pe mare, la fel cum platformele de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră sunt neacoperite. Submarinele și dronele maritime ar rezolva în bună parte problemele.

„La ora actuală, pentru lupta sub apă avem capabilități limitate. Cred că aici trebuie să se investească masiv, trebuie să se investească inclusiv în drone care să acționeze la suprafața mării sau sub apă. Drone care să poată fi ghidate și să creăm acea stare de ambiguitate pentru a face orice inamic să nu poată să determine exact capacitățile și capabilitățile noastre de apărare. Toate cablurile submarine, pentru că România are din ce în ce mai multe cabluri submarine, sunt vulnerabile. Am înțeles că ne legăm cu Azerbaidjanul pentru transmiterea de curent electric printr-un cablu subacvatic, dar mai avem și conducte subacvatice. Toate aceste obiective trebuie protejate pentru că sunt destul de vulnerabile. Trebuie mulți senzori de suprafață, mulți senzori sub apă, care ne cam lipsesc. Și ne trebuie drone, foarte multe drone cu care să acoperim litoralul românesc. Nu avem mult, avem vreo 250 de kilometri, iar cu drone putem să acoperim poate o parte din aceste găuri pe care forțele navale, cu inventarul de nave și capabilități pe care le au în acest moment, nu-l pot acoperi”, punctează generalul Crăciun.

El dă exemplul gazoductului Nord Stream, aruncat în aer la începutul războiului din Ucraina. Chiar dacă Rusia dispunea de tehnologie și de submarine, nu a reușit să prevină sabotarea conductei. România, care nu dispune de niciun submarin și nici de nave moderne, ar fi cu adevărat vulnerabilă, dacă Rusia ar decide să ne facă probleme.

La cheremul rușilor

„Submarine, senzori, senzori de suprafață, acum vedeți că și când ai tehnologie tot ești vulnerabil. Cu atât mai vulnerabil ești când nu ai absolut nimic. La Nord Stream s-a scufundat la 65 de metri acel scafandru care a pus încărcătura explozivă. Nu sunt mulți scafandri capabili de așa ceva. Aceste acțiuni sub apă sunt greu de realizat, trebuie monitorizate inclusiv de la suprafață. Asta presupune o barcă modernă, un vapor, poate o dronă, o aeronavă pentru a ține totul sub observație”, mai arată generalul.

Chiar dacă România și NATO au senzori și pot monitoriza obiectivele, sub apă lucrurile stau puțin diferit. România ar trebui, spune generalul Marius Crăciun, să nu mai piardă timp și să nu-și asume riscuri atât de mari.

„Cu tot evantaiul de senzori pe care îl dețin Alianța Nord Atlantică și România la Marea Neagră nu poți să ascunzi o navă. Este găsită, nu poți să ascunzi o dronă, o aeronavă, se văd. Dar sub apă îți trebuie foarte mulți senzori extrem de sofisticați și e foarte, foarte greu de gestionat. Așa că, da, există această vulnerabilitate, dar există și măsuri de contracarare. Însă totul costă. Întrebarea e ce facem? Facem lucrurile în stilul românesc, încuiem grajdul și punem pază după ce s-a furat calul, sau ne luăm măsuri înainte? Uitați-vă că până acum forțele navale cumva au fost văduvite. Nu de tot, au reușit să obțină câteva capabilități. Au un sistem de rachete antinavă modern care are o anumită capacitate de descurajare. Sunt totuși prea puține capabilități față de lungimea litoralului și față de importanța zonei care trebuie protejată. Și trebuie să amintim și de zonele de mare importanță economică din Marea Neagră. Adică faci investiții de miliarde, încerci să scoți producție de miliarde pe care unii consumatori din Uniunea Europeană deja au antamat-o și încep să o plătească, dar tu nu ai capabilitățile cu care să o protejezi”, încheie generalul Marius Crăciun.

Platforma Neptun Deep este în mod deosebit vulnerabilă. România ar putea, până când reușește să își doteze forțele navale, să strângă relațiile cu Turcia, țara NATO care dispune de cele mai multe nave militare în Marea Neagră.