Generalul (r) Dan Grecu și generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează că România bate pasul pe loc și întârzie nepermis adoptarea unor legi esențiale pentru apărarea țării. Asta în timp ce, alte țări lucrează activ pentru a-și pune la punct apărarea, în cazul unui eventual atac. Germania, de exemplu, face primii pași pentru a-și construi o armată puternică.

Într-un moment în care contextul internațional nu este absolut deloc favorabil, România se mișcă în reluare când este vorba despre elaborare și votarea legilor esențiale pentru apărarea țării. Un exemplu este dat de legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc, promulgată abia la începutul lui 2025, după ani și ani de amânări. Iar situația nu diferă în privința altor legi importante ce țin de apărare.

Germania vrea serviciu militar voluntar

În tot acest timp, alte țări lucrează activ pentru a-și pune la punct apărarea, în cazul unui eventual atac.

Germania face primii pași pentru a-și construi o armată puternică. Potrivit DPA, un proiect de lege pentru serviciul militar voluntar va intra în Bundestag, Parlamentul Germaniei. Asta după ce, în ciuda insistențelor cancelarului Friedrich Merz și a partidului său, Uniunea Creștin-Democrată, proiectul revenirii la serviciul militar obligatoriu a fost respins de toate celelalte partide. Respingerea ideii de serviciu militar obligatoriu a fost luată și pe baza analizelor făcute de Ministerul Apărării din această țară, dar și din cauza nepopularității sale în rândul cetățenilor, care nu văd cu ochi buni o asemenea decizie radicală.

Potrivit sursei citate, Armata Germană ar avea nevoie de 260.000 de militari pentru a face față în cazul unui atac dinspre Răsărit. Practic, Germania ar mai avea nevoie de încă 80.000 de soldați pentru a atinge ținta fixată.

Dacă marile puteri Germania și Franța refuză să treacă la sistemul serviciului militar obligatoriu și rămân fidele principiilor NATO, conform cărora armatele trebuie să fie formate exclusiv din militari, există țări care nu țin cont de asta. Țările Scandinave și cele Baltice au revenit la armata obligatorie pentru populația lor. Alte două țări în care serviciul militar este obligatoriu, Grecia și Cipru, au făcut această alegere pe fondul tensiunilor cu Turcia.

Cum e la noi

Numirea lui Ionuț Moșteanu în fruntea Ministerului Apărării pare că a dinamizat puțin lucrurile. Însă nici ministrul nu poate, de unul singur, să schimbe anumite lucruri sau să ia decizii în locul altora.

România pare decisă să meargă pe sistemul NATO din țări ca Statele Unite ale Americii, Franța și Germania. Deși șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, consideră că România ar trebui să revină la o formă de armată obligatorie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, este de altă părere. „Treaba noastră ca stat este să creăm motivarea pentru ca o bună parte din societate să intre și să stea în acest sistem. Asta este poziția mea și aici suntem, ca țară, în momentul ăsta. Cum spuneam, mai deschidem o portiță care prin noua lege le va permite tinerilor să se pregătească și nouă ca țară să avem o bază de rezerviști care știu ce e de făcut”, a spus ministrul.

Generalii consultați de „Adevărul” vin cu o nuanță. România poate și trebuie să mizeze pe sistemul militar bazat pe voluntariat, deși nu trebuie exclusă la un moment dat o posibilă revenire la obligativitatea armatei, în funcție de felul în care vor evolua lucrurile.

De ce nu atrage armata voluntari

Generalul (r) Dan Grecu, ofițerul decorat de SUA, ONU și NATO, azi președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, avertizează că există o tendință de diminuare progresivă a rezervei de militari. Se întâmplă acest lucru pentru că deocamdată nu s-a găsit o cale ca tinerii să fie atrași de o carieră în armată, în parte și din cauza lipsei de informații, dar și din cauza felului în care sunt tratați azi ofițerii în rezervă.

„Trebuie să ne refacem propria noastră armată, dar cu ideile astea în care legislația este adoptată cu mari întârzieri, iar proiectele de lege zac prin sertare ne va fi greu. În plus, nu știu cine mai poate fi atras în armată atâta timp cât e la modă să-ți bați joc de pensionarii militari. Pentru că toată ziua se vorbește că militarii au pensii speciale nesimțite și sunt puși lângă magistrații care au pensii și de 10 ori mai mari. Și se mai vehiculează o mare minciună, anume că pensiile militare de stat nu sunt bazate, că militarii nu au contribuit. E o altă minciună crasă folosită de propagandiștii antinaționali. Militarii au contribuit din toate punctele de vedere și în toate formele la tot ce a contribuit orice cetățean român. Adică noi, militarii, avem contribuții pentru asigurările de sănătate, contribuții pentru asigurări sociale, impozit pe venit”, spune generalul.

Evident, deși în spațiul public a fost propagată ideea că pensiile militare ar fi pensii speciale, iar militarii au fost alăturați magistraților, diferențele sunt enorme.

„Militarii sunt, cel puțin din câte știu, singura categorie de pensionari cărora nu li s-au recalculat sau actualizat pensiile. Ba mai mult, nici măcar indexările nu au fost aplicate integral din 2015, când a intrat în vigoare legea 223”, mai spune generalul Dan Grecu.

În plus, în România patriotismul este confundat de mulți cu ultranaționalismul. În special tinerii, cei care ar trebui să-și apere țara în caz de nevoie, iau în derizoriu patriotismul și cred că acesta e în apanajul unor politicieni deloc bine văzuți.

„Nu mai există patriotism, pentru mulți e o rușine să spună că sunt patrioți. Există riscul să fii confundat cu anumiți politicieni și să cazi în dizgrația celorlalți dacă spui că România contează și că trebuie apărată în caz de nevoie. Nici istoria nu se mai predă așa cum se preda pe vremuri, iar tinerii nu mai văd motive pentru a fi interesați de ceea ce se petrece cu adevărat în țara asta sau să țină cont de riscurile care ar putea să existe în orice moment”, adaugă generalul Grecu.

Există posibilitatea să revenim la serviciul militar obligatoriu

Pe fondul lipsei atractivității armatei în ochii tinerilor și a numărului redus de voluntari, există și riscul ca serviciul militar obligatoriu să revină în actualitate, peste câțiva ani, avertizează generalul Dan Grecu.

„Sigur că nimeni nu vrea armata obligatorie, dar în lipsa unor măsuri care să asigure pregătirea populației și care puteau fi făcute mai din timp, de mult timp, serviciul militar obligatoriu poate reveni în discuție. În 2016 am venit cu propria propunere privind voluntariatul în armată. Suntem în 2025, 9 ani au trecut atunci și nu am văzut nicio mișcare. Voluntariatul în România, la ora actuală, este bazat pe o singură lege. Legea 270 pe 2015, care privind statutul rezerviștilor voluntari. Avem undeva aproape de 5.000 de rezerviști voluntari din 2015 până în 2025, adică puțin în 10 ani de zile. Dar anul ăsta, Ministerul Apărării Naționale nu a scos la concurs nicio funcție. Deci niciun post pentru rezerviștii voluntari. Și atunci, la ce să ne așteptăm bun?”, spune generalul Grecu.

În ce privește soluțiile pe care le are România pentru a crește numărul de militari, generalul Dan Grecu vede patru variante.

„O variantă, de departe cea mai proastă, e să nu faci nimic. Adică o lași așa cum e. Varianta a doua, care este foarte puțin posibilă în condițiile date, este să reintroducem brusc serviciul militar obligatoriu pe o anumită durată de timp. Și ajungem la varianta trei, care deja se aplică și nu este deloc rea, dar care nu are, cel puțin deocamdată și din punctul meu de vedere, eficiența dorită. Mă refer la serviciul militar voluntar pentru o perioadă relativ scurtă. În fiecare an, Ministerul Apărării Naționale recrutează tineri pentru serviciul voluntar. Ofițeri, subofițeri, soldați și gradați profesionisti. Programul a început prost, dar în timp s-a mai perfecționat, au apărut condiții noi, așa că acum este relativ mulțumitor, în sensul că a început să crească interesul tinerilor pentru armată”, mai spune generalul Grecu.

Un proiect amânat de aproape 10 ani

A patra soluție despre care vorbește generalul este luată în calcul, iar de mai mulți ani există un proiect special. Ea ține tot de un serviciu militar voluntar, dar cu o durată de pregătire mult mai lungă.

„Varianta 4 este de vreo 9 ani de zile pusă într-un proiect, care se numește Serviciu Militar Voluntar, adică tinerii interesați să facă o pregătire militară voluntară, nu serviciu militar obligatoriu. Deci e vorba de un serviciu voluntar extins pe parcursul a trei până la șase luni, în funcție de specialitate, în care oamenii să deprindă tainele armatei, să fie plătiți pentru perioada asta. Se vorbea de 3-4 salarii medii pe economie și să rămână în evidență armatei. Va trebui să ne grăbim puțin, timpul nu e de partea noastră”, mai spune generalul Grecu.

Și generalul (r) Virgil Bălăceanu este pe aceeași lungime și susține că dacă situația rezervei nu se remediază pe termen mediu, ar trebui luată în calcul și reintroducerea serviciul militar obligatoriu.

Timpul nu mai ține cu noi

El spune că s-ar putea ajunge aici și din cauza întârzierilor pentru proiectul ce prevede pregătirea populației pentru apărare.

La fel ca în cazul legii privind obiectele cu sau fără pilot ce intră în spațiul aerian al României, Parlamentul României întârzie o decizie. Cum riscul ca România să ajungă să aibă graniță comună cu Rusia sau cu un stat ucrainean subordonat Moscovei nu trebuie scos din calcul, este de neînțeles lejeritatea cu care aleșii țării tratează problema. Generalul Virgil Bălăceanu amintește că, înainte de a fi activat celebrul articol 5 al NATO, care prevede faptul că în cazul în care un aliat va fi atacat ceilalți trebuie să-l ajute, un articol mai puțin invocat, dar la fel de important, care vizează atât apărarea individuală, cât şi cea colectivă.

„În loc să facem acest lucru de acum, să trecem la o doctrină a apărării teritoriale colective, în sensul apărare teritorială în context aliat, vom fi obligați să o facem sub presiunea prezenței rușilor la granița României. Și ca să realizăm efectul de descurajare, ar trebui să avem și elementele care ar ține de o nouă paradigmă a apărării, și anume, doctrina apărării teritoriale colective, care înseamnă, în primul rând, articolul 3 al tratatului de la Washington, forțele noastre, resursele noastre proprii de apărare, la care adăugăm și NATO. Și atunci s-ar realiza elementul de descurajare de care avem nevoie”, spune generalul. Vestea proastă este că deocamdată România nu tratează cu maximă seriozitate acest lucru.

Rețeta nu ar fi neapărat complicată, dar pare că România nu este capabilă să se mobilize. În situația dată, este nevoie ca proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare să primească cât mai repede avizele necesare. Proiectul va trebui să ajungă la nivelul guvernului, iar acesta să-l înainteze către Parlament pentru a fi votat și pentru a intra în vigoare.