Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov. La doar 38 de ani, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR) s-a impus ca arhitect al unei noi forme de război – unul care combină atacurile de precizie, sabotajul și războiul psihologic într-un efort sistematic de a aduce presiune în interiorul Federației Ruse, scrie Kyiv Post.

Kirilo Budanov, șeful GUR/FOTO:Arhiva

Dincolo de front: o strategie de uzură în inima Rusiei

Numirea lui Budanov în fruntea Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, în 2020, a părut la momentul respectiv o alegere neașteptată. Dar cariera sa – ancorată în operațiuni speciale și marcată de supraviețuirea unui atentat cu bombă în 2019 – l-a pregătit pentru o abordare neconvențională a apărării naționale.

Sub conducerea sa, GUR a coordonat o serie de operațiuni care au depășit granițele convenționale ale conflictului. Din 2022 până în 2025, peste 130 de acțiuni de sabotaj au fost confirmate pe teritoriul Rusiei: atacuri asupra infrastructurii feroviare, depozitelor de combustibil și instalațiilor militare aflate departe de linia frontului.

În mai 2025, Ucraina a lansat un val de peste 700 de drone, dintre care aproape 100 au ajuns în proximitatea Moscovei. Aeroporturi închise, rute comerciale deviate, alerte aeriene frecvente – toate acestea au devenit parte a realității cotidiene în capitala rusă. Kremlinul neagă oficial implicarea Ucrainei în multe dintre aceste lovituri, dar experții militari și sursele de informații occidentale identifică amprenta clară a HUR.

Pe 3 mai 2023, o dronă a explodat în apropierea Palatului Senatului din Kremlin – o lovitură simbolică fără precedent de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, incursiunile aeriene asupra obiectivelor din adâncul teritoriului rus s-au intensificat. În 2025, fabrica de drone Shahed din Elabuga și o instalație chimică din Ivanovo au fost, de asemenea, vizate.

La sfârșitul lunii aprilie, generalul rus Iaroslav Moskalik a fost ucis în apropiere de Moscova, într-o operațiune pe care mulți analiști o atribuie direct serviciilor speciale ucrainene. Răspunsul Kremlinului nu a întârziat: cel mai mare atac cu drone lansat de Rusia de la începutul războiului – 355 de aparate fără pilot și 9 rachete de croazieră – a fost o demonstrație de forță, dar și un semn clar de vulnerabilitate.

O paradigmă nouă în războiul modern

Budanov reprezintă poate cea mai clară întruchipare a ceea ce înseamnă războiul asimetric în secolul XXI. Cu o investiție minimă în tehnologie comercială adaptată scopurilor militare, Ucraina reușește să forțeze Rusia să cheltuiască sume uriașe pentru apărare antiaeriană și supraveghere.

În egală măsură, Budanov înțelege importanța percepției. Rarele sale apariții publice, controlate și fără ostentație, transmit un mesaj limpede: Ucraina nu este în retragere, ci își ajustează instrumentele pentru a lupta cu un inamic superior numeric, dar tot mai expus intern.

Această combinație de eficiență operațională și disciplină comunicativă a atras recunoaștere internațională. Pe 30 mai 2025, președintele Poloniei, Andrzej Duda, i-a acordat lui Budanov Crucea de Aur a Ordinului pentru Merit, pentru „contribuția excepțională la securitatea europeană” și „conducerea fermă în apărarea libertății.”

Nu doar rezistență, ci contraofensivă psihologică

Budanov nu este un lider de divizie în sensul clasic, ci un strateg care reconfigurează frontul invizibil – cel al moralului, al percepției și al haosului calculat. Loviturile ordonate de el nu sunt doar militare, ci și mesaje adresate direct elitei politice și societății ruse: războiul nu mai este doar „la graniță”. A ajuns acasă.

Din această perspectivă, Budanov se înscrie într-o linie istorică de lideri ucraineni care au apărat ideea de statalitate. Dar, spre deosebire de figuri precum Hmelnițki, Petliura sau Bandera, el este primul care a reușit să transforme acest conflict într-o problemă internă pentru Rusia însăși.

E greu de spus cât va dura influența generalului ucrainean asupra arhitecturii de securitate regională. Cert este că, în plină criză existențială pentru statul ucrainean, Budanov a reușit nu doar să țină linia, ci să o mute – de pe hartă, în mentalul adversarului. Iar faptul că Moscova se vede nevoită să-și închidă cerul nu doar în regiunea Belgorod, ci și deasupra centrului istoric al capitalei, spune poate mai mult decât toate declarațiile oficiale, conchide Kyiv Post.