„Generația TikTok” și cultul șmecheriei: 60% dintre români cred că e mai bine să fii descurcăreț decât corect. Explicația psihologilor

Societatea românească se dovedește profund divizată când vine vorba despre integritate și succes. Potrivit unui barometru recent realizat de INSCOP Research, aproape jumătate din populația țării consideră că este mai important să fii descurcăreț decât corect. Această mentalitate domină în special în rândul tinerilor și al persoanelor cu educație primară. Psihologul Mihai Copăceanu a analizat aceste cifre pentru „Adevărul” și a oferit o perspectivă clară asupra motivelor care alimentează acest fenomen social.

La nivel general, datele indică o fractură aproape perfectă în societate. La afirmația „Este mai important să fii descurcăreț decât corect”, 48,2% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Dintre aceștia, 28,7% sunt total de acord, iar 19,5% sunt oarecum de acord. De cealaltă parte, tabăra celor care resping acest principiu însumează 49,5% din eșantion, cu un segment solid de 38,3% care se declară total împotrivă și 11,2% oarecum împotrivă. Un procent marginal, de 2,3%, reprezintă non-răspunsuri.

Diferențele devin de-a dreptul frapante când privim categoriile socio-demografice. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani validează această atitudine într-o proporție uriașă de 60%. Prin contrast, persoanele cu studii superioare resping ferm ideea, 72% dintre aceștia menționează clar că sunt împotriva compromisului moral în favoarea „descurcărelii”. De asemenea, persoanele cu educație primară (60% de acord) înclină puternic balanța spre modelul omului care știe să „fenteze” sistemul.

Clivajele se observă și la nivel de afilieri politice sau mediu de lucru. Votanții PSD aprobă în proporție de 52% această mentalitate, în timp ce simpatizanții USR și AUR o resping în cote similare (61%, respectiv 62%). O altă diferență notabilă apare pe piața muncii. Angajații la stat se opun categoric afirmației (65% împotrivă), în timp ce angajații din mediul privat sunt împărțiți mai degrabă echilibrat. Un aspect extrem de relevant pentru generațiile actuale este consumul de rețele sociale. Utilizatorii platformei TikTok conduc în topul celor care preferă să fie descurcăreți, cu un procent de 55%, urmați de cei care folosesc Facebook și Instagram.

„Vedem o generație care consumă conținut în care șmecheria este recompensată”

Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția asupra cauzelor profunde ale acestei mentalități, înrădăcinate într-o lipsă cronică de încredere în instituții.

„Societatea românească a cultivat de-a lungul deceniilor, adesea din motive de supraviețuire, mitul omului descurcăreț. Faptul că 60% dintre tinerii de astăzi cred că a te descurca primează în fața corectitudinii ne semnalează un eșec major al sistemului de valori transmis de familie și de școală. Acești tineri nu au deloc încredere că regulile funcționează sau că meritocrația este o realitate palpabilă în România. Pentru ei, a fi corect este echivalent cu a fi naiv sau perdant într-un sistem pe care îl percep ca fiind profund corupt și disfuncțional”, afirmă Mihai Copăceanu.

Radiografia revoltei: aproape 40% dintre români vor schimbarea sistemului politic „prin orice mijloace”

Expunerea la modele de succes facile pe internet joacă un rol determinant în formarea acestor convingeri, observă specialistul.

„Nu este nicio coincidență că utilizatorii de TikTok sunt cei mai înclinați să aprobe această atitudine. Pe aceste platforme se promovează constant și agresiv iluzia succesului rapid, obținut prin scurtături, prin specularea unor breșe sau prin evitarea efortului onest, susținut. Vedem o generație care consumă zilnic conținut în care șmecheria este recompensată cu vizualizări, faimă și bani. Din perspectivă psihologică, acest mediu virtual normalizează trișatul și remodelează comportamente de la vârste fragede. Când educația superioară intervine, așa cum arată acel procent de 72% care respinge ideea, se dezvoltă gândirea critică și o înțelegere mai matură a faptului că o societate sănătoasă nu poate funcționa pe termen lung doar prin excepții de la regulă și prin descurcăreală”, concluzionează psihologul Mihai Copăceanu.

Sistemul educațional, la rândul său, cu greu poate contracara acest curent.

„Mediul școlar are, de multe ori, o influență mai redusă decât cea a părinților, deoarece, în general, influența acestora este extrem de puternică în toate etapele educației din România: în învățământul primar, gimnazial și liceal. Părinții exercită o presiune semnificativă asupra mediului școlar și, chiar și atunci când consideră că elevii sunt nedreptățiți, tind să militeze mai degrabă pentru interesul și confortul propriu al copilului decât pentru respectarea unor norme și principii corecte”, subliniază psihologul.

În ciuda acestui tablou, psihologul Mihai Copăceanu este de părere că schimbarea rămâne posibilă pe parcursul vieții:

„Din fericire, în anumite situații, aceste atitudini pot fi schimbate la vârsta adultă. Există persoane care, fie prin educație universitară, fie prin experiențele acumulate de-a lungul maturizării, ajung să-și reevalueze valorile. Intrarea în contact cu oameni care au alte repere morale – cum ar fi un nou cerc de prieteni, partenerul de viață sau colegii de la un nou loc de muncă – poate contribui semnificativ la această schimbare. Astfel, chiar dacă vorbim despre o minoritate, există persoane care, odată ajunse la maturitate sau chiar mai târziu, încep să acorde mai multă importanță corectitudinii, cooperării și respectării unor principii sănătoase în viață”, a explicat Mihai Copăceanu.