Cu transportul blocat, școli închise și farmacii trase pe dreapta, sute de mii de francezi au umplut străzile orașelor protestând împotriva măsurilor de austeritate anunțate de noul premier.

Franța a fost scena unei mobilizări sociale fără precedent în ultimele luni, marcată de greve și proteste masive în întreaga țară. Nemulțumirile sunt legate de planurile de austeritate ale noului premier, Sébastien Lecornu, care se confruntă cu o presiune imensă din partea sindicatelor, a cetățenilor și a unui Parlament fragmentat. Sute de mii de francezi își exprimă în stradă furia și temerile legate de viitorul serviciilor publice și al echității sociale.

„Furia este uriașă, la fel și determinarea”

Sute de mii de cetățeni francezi au participat la peste 250 de demonstrații organizate în întreaga țară, din Paris până în Marsilia, Lyon, Nantes sau Montpellier. Acțiunile, organizate de principalele confederații sindicale, au venit ca răspuns la politicile de austeritate propuse de noul prim-ministru Sébastien Lecornu, numit recent de președintele Emmanuel Macron.

„Furia este uriașă, la fel și determinarea. Mesajul meu pentru domnul Lecornu astăzi este următorul: «Străzile trebuie să decidă bugetul»”, a transmis Sophie Binet, lidera sindicatului CGT, potrivit The Guardian.

Serviciile publice, paralizate de greve

În toate marile orașe, viața cotidiană a fost perturbată. Personalul medical a intrat în grevă, nouă din zece farmacii din toată țara au fost închise, iar rețelele de transport au fost paralizate. Unul din șase profesori nu s-a prezentat la școală, iar în mai multe licee, elevii au blocat accesul.

„Suntem aici pentru a proteja serviciile publice, care sunt afectate de reducerile bugetare succesive ale guvernului”, a declarat o angajată din sectorul public în Créteil prezentă la proteste.

„Facem această muncă pentru că ne place și vrem să servim oamenii, nu pentru profit. Cu toate acestea, suntem învinuiți pentru datoria publică ridicată, când de fapt reducerile fiscale acordate întreprinderilor de către Emmanuel Macron sunt cele care au afectat finanțele publice”, a continuat femeia.

Premierul Sebastien Lecornu, al treilea numit în decurs de un an, are o misiune dificilă: redactarea unui nou buget, menținerea sprijinului parlamentar și formarea unui guvern minoritar funcțional. A promis că va renunța la propunerea predecesorului său de eliminare a două sărbători legale, dar sindicatele rămân sceptice.

Oamenii se tem că alte măsuri din pachetul fostului premier, cum ar fi înghețarea cheltuielilor sociale, ar putea rămâne în vigoare, în timp ce Lecornu promite că va elimina privilegiile pe viață pentru foștii premieri, dar nu a prezentat încă un plan bugetar concret.

„Inegalitatea crește, bogații sunt mai bogați”

Nemulțumirea nu vine doar din partea sindicatelor. Cetățenii simt direct efectele tăierilor de fonduri.

O, fostă angajată în sectorul cultural, a atras atenția asupra sărăciei în rândul celor care muncesc.

„Sunt din ce în ce mai mulți lucrători săraci, oameni care au locuri de muncă, dar nu își pot permite chiria și dorm în mașinile lor”, s-a plâns ea.

Un lucrător social din Rouen a declarat că a venit la Paris „pentru a spune guvernului: nu mai acordați bani marilor întreprinderi sub formă de scutiri fiscale și subvenții, deoarece acest lucru dăunează societății”.

„Toate protecțiile sociale sunt atacate, de la pensii la servicii medicale. Bogații devin și mai bogați, iar inegalitatea crește. Văd impactul reducerilor bugetare în sectorul social – mai mulți copii au nevoie de ajutor, iar Covid a agravat situația”, a declarat el.

„Este vorba despre justiție socială și justiție fiscală”, este ideea principală a nemulțumirilor generale.

Incidente izolate și reacții politice

Ministerul de Interne a estimat între 600.000 și 900.000 de participanți la protestele din toată țara. Până la mijlocul după-amiezii de joi, 18 septembrie, 140 de persoane au fost arestate, iar în Nantes și Lyon s-au înregistrat incidente izolate, poliţia fiind nevoită că apeleze la folosirea gazelor lacrimogene. Potrivit autorităţilor, trei persoane au fost rănite.

Deși vizat direct a fost noul premier, mulți protestatari și-au exprimat dezamăgirea şi față de președintele Emmanuel Macron, aflat la cel mai scăzut nivel de popularitate din 2017 încoace.

„Președintele este sursa haosului, iar tot ce s-a întâmplat recent este rezultatul acțiunilor sale”, a acuzat Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului La France Insoumise.