Harta bunăstării în Europa. Ce loc ocupă România

Harta bunăstării în Europa. Ce loc ocupă România

În 2024, nivelurile consumului individual real (AIC) în țările UE au variat între 72% și 146% din media UE, care este stabilită la 100, notează Eurostat. AIC pe cap de locuitor este exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS) și este utilizat ca măsură a bunăstării materiale a gospodăriilor. Consumul individual efectiv (AIC) este un indicator care măsoară ce consumă efectiv oamenii, nu doar ce plătesc direct din buzunar, scrie hotnews.ro .

România e într-o poziție confortabilă, la doar 14 puncte procentuale distanță față de media europeană. Ungaria și Bulgaria sunt la 27 de p.p. distanță față de media europeană, potrivit Eurostat.

În România, PIB pe locuitor (PPS): ~ 75–78% din media UE, în timp ce consum individual efectiv (AIC, PPS) e la 86% din media UE. România stă vizibil mai bine la AIC decât la PIB.

Consumul e susținut din economii, credit și transferuri. De asemenea, prețurile sunt încă mai mici decât în Vest

Chiar ajustat la PPS, România rămâne o țară cu prețuri mai joase la servicii, chirii și la unele bunuri de bază. Cu același euro „ajustat”, românii pot consuma mai mult volum fizic.

Pe scurt: AIC = bunurile și serviciile de care gospodăriile beneficiază în realitate, indiferent dacă sunt plătite direct de populație sau de stat / ONG-uri.

Ce include consumul individual efectiv (AIC):

Ce plătesc gospodăriile din propriul buzunar: alimente și băuturi, îmbrăcăminte și încălțăminte, costul cu locuirea- chirii, utilități, întreținere, transport, carburanți, restaurante și hoteluri sau Servicii personale

Ce plătește statul pentru populație: servicii de sănătate (spitale publice, consultații), educație (școli, universități), servicii sociale și de îngrijire, unele servicii de asistență socială

Chiar dacă sănătatea sau educația sunt „gratuite” la punctul de utilizare, ele intră în AIC, pentru că oamenii le consumă efectiv.

De ce folosește Eurostat AIC și nu PIB pe locuitor

Eurostat preferă AIC pe locuitor (în PPS) atunci când compară nivelul de trai între țări, deoarece PIB pe locuitor arată unde se produce venitul, în timp ce AIC pe locuitor arată ce ajunge, concret, la oameni

Exemplu: Irlanda are un PIB pe locuitor foarte mare (influențat de multinaționale). Dar AIC pe locuitor este mult mai jos, mai apropiat de realitatea de zi cu zi.

Țările cu servicii publice puternice (Franța, țările nordice) arată mai bine la AIC decât la cheltuiala directă a gospodăriilor.

Cum publică Eurostat indicatorul

Eurostat prezintă de regulă AIC ca AIC pe locuitor, ajustat cu PPS (standardul puterii de cumpărare). Media UE e considerată 100

Astfel: un AIC de 85 înseamnă că consumul este cu 15% sub media UE. Un AIC de 120 înseamnă că consumul este cu 20% peste media UE

Anul trecut, 10 țări au înregistrat un AIC pe cap de locuitor egal sau peste media UE. Luxemburgul a fost lider, cu un nivel cu 46% peste media UE, urmat de Olanda (cu 20% peste) și Germania (cu 19% peste).

Cele mai scăzute niveluri ale AIC pe cap de locuitor au fost înregistrate în Letonia (cu 28% sub media UE), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 27% sub).

Diferențe mai mari în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor decât consumul individual real

Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în PPS, o măsură a activității economice, a prezentat, de asemenea, diferențe substanțiale între țările UE, 10 înregistrând un PIB pe cap de locuitor peste media UE.

Cel mai mare PIB pe cap de locuitor a fost înregistrat în Luxemburg (245% din media UE), Irlanda (221%) și Olanda (134%). La polul opus, cel mai mic PIB pe cap de locuitor a fost înregistrat în Bulgaria (66% din media UE), Letonia (68%) și Grecia (69%).


Citește și:

populare
astăzi

1 Uite o chestie de îți stă mintea-n loc... / Poate nu știați, dar personaje ca ăsta colcăie prin toate instituțiile statului

2 Atenție la „polițistele fierbinți”

3 Kovesi, replică decentă după ce Băsescu a spus că a greșit când a numit-o la șefia DNA

4 Avionul premierului slovac, grav avariat pe aeroportul din Bruxelles: „Nu se mai poate zbura cu el”

5 Președintele Consiliului Județean Constanța a demisionat: „o decizie foarte grea, asupra căreia am stăruit îndelung”