Hidrocentrala Retezat, parte a uneia dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, se pregătește de retehnologizare, la cinci decenii de la începerea construcției sale. Aproape 200 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea acesteia.

Hidroelectrica a lansat din nou o licitație pentru atribuirea lucrărilor de retehnologizare a hidrocentralei Retezat, parte a Amenajării hidroenergetice Râul Mare - Retezat, una dintre cele mai mari din România.

Hidrocentrala, modernizată cu aproape 200 de milioane de euro

Valoarea contractului publicat în Sistemul electronic de Achiziții Publice (SEAP) se ridică la aproape un miliard de lei (193 de milioane de euro).

Și în 2021 și 2024, compania a scos la licitație lucrările de retehnologizare a centralei hidroelectrice, evaluând atunci investiția la 76 de milioane de euro și, respectiv, 136,5 milioane de euro, însă procedurile au fost anulate, deoarece ofertele depuse au fost neconforme.

„Retehnologizarea C.H.E. Râul-Mare Retezat urmărește eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW la minimum 181 MW, optimizarea costurilor pe MWh produs, creșterea veniturilor din servicii de sistem, îmbunătățirea performanțelor și rentabilității investiției, punerea în siguranță a tuturor lucrărilor amenajării, adaptarea la legislația în vigoare, reducerea impactului asupra mediului, scăderea cheltuielilor cu materialele și activitățile de întreținere, obținerea unui ciclu de viață conform H.G.R. nr. 2139/2004 și utilizarea de materiale și tehnologii nepoluante”, arată Hidroelectrica.

Pregătită pentru a funcționa încă trei decenii

La licitațiile precedente, compania anunța că pe lângă activitățile de proiectare, lucrările solicitate includ fabricarea, montajul și punerea în funcțiune a turbinei hidraulice, a generatoarelor electrice, a sistemelor de automatizare SCADA, precum și a altor echipamente hidromecanice (vane fluture și vane sferice).

De asemenea, proiectul de la C.H.E. Râul-Mare Retezat presupune modernizarea și retehnologizarea și punerea în funcțiune a stației electrice de transformare. Amenajarea Hidroenergetică Râul-Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor și hidrocentralele Retezat și Clopotiva, având o putere instalată de 349 MW și o energie medie multianuală de 629,50 GWh.

„Prin efectuarea lucrărilor de retehnologiare pevăzute în prezentul studiu de fezabilitate se preconizează că se va obține asigurarea unui ciclu de funcționare de minimum 30 de ani pentru toate echipamentele, instalațiile și contrucțiile aferente centralei subterane, nodului de presiune și prizei aducțiunii principale Retezat, în condiții de siguranță și eficiență economică optimă. În scopul obținerii celor mai performante soluții de retehnologizare s-au reconsiderat parametrii energetici ai hidroagregatelor, valorificându-se experiența celor peste 30 de ani de exploatare a amenajării”, informa compania într-un raport transmis acționarilor.

După Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I și Amenajarea hidroenergetică Lotru, hidrocentrala Râul Mare – Retezat a fost al treilea mare proiect hidroenergetic din istoria României. În anii ‘70 și ‘80, aproape zece mii de români au muncit pe șantierul din masivul Retezat, atât la barajul Gura Apelor construit la aproape 1.000 de metri, cât și la uzinele hidroelectrice Retezat și Clopotiva, de pe valea Râului Mare.

Hidrocentrala din Retezat, cu volumul unui bloc turn

Inaugurată în 1986, Hidrocentrala Râul Mare – Retezat e ste una dintre cele mai mari construcții subterane de acest tip din România. Are o cădere de apă de 582,5 metri și un volum echivalent al unei clădiri de 15 etaje. Ea găzduiește două turbine Francis, care însumează o putere instalată de 335 MW.

„Uzina hidroelectrică Retezat realizează amenajarea pentru producerea de energie prin captarea debitelor Râului Mare în Lacul Gura Apelor, a debitelor cursurilor de apă întâlnite de aducțiunea secundară Râu Bărbat și a debitelor cursurilor de apă întâlnite de aducțiunea principală. Această amenajare a apărut ca nevoie a aplanării vârfului de sarcină într-un moment în care industria românească era în plină dezvoltare. Cu ajutorul lacului se efectuează, de asemenea, și o regularizare multianuală a debitelor”, arată inginerul Flavius Dilertea, în lucrarea dedicată proiectului hidroenergetic.

În 1974, statul român a decis, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 759, amenajarea hidroenergetică a Râului Mare – Retezat, care avea să cuprindă barajul Gura Apelor, hidrocentrala subterană Retezat şi hidrocentrala Clopotiva.

Un an mai târziu au început lucrările la baraj. Întreaga amenajare trebuia realizată în numai cinci ani, potrivit planurilor inițiale ale proiectului, în condițiile extreme din Retezat, într-o zonă sălbatică, aflată la peste 1.000 de metri altitudine.

Construcția a durat 11 ani

Pentru construcțiile din Retezat, statul român a obținut un împrumut de 50 de milioane de dolari de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Guvernul României şi-a luat angajamentul să reducă la minimum impactul proiectului asupra mediului, investiția fiind considerată extrem de importantă pentru țară și evaluată atunci la 250 de milioane de dolari.

Înainte de amenajarea hidroenergetică, ţinutul ocupat astăzi de Lacul Gura Apelor şi de marele baraj din Retezat era un loc sălbatic, străbătut de apele râului Lăpuşnicul Mare şi ale afluenţilor săi, cunoscut ca traseu turistic important în zonă.

Locul unde avea să fie ridicat barajul impresiona prin vasta reţea hidrografică, pădurile virgine și fauna sălbatică bogată. În proiect urmau să fie implicați 12.000 de oameni, mulți dintre ei fiind cazați, împreună cu familiile lor, în mai multe colonii muncitorești înființate în Retezat, cele mai mari fiind pe Valea Râului Mare, la Brazi, sub barajul Gura Apelor și la Brădățel.

Construcția barajului Gura Apelor și a hidrocentralelor Retezat și Clopotiva a depășit cu mult, ca durată, estimările optimiste ale regimului Ceaușescu.

„Lucrul la această acumulare a fost început în 10 ianuarie 1975, pentru ca în mai 1986 centrala Retezat să fie pusă în funcțiune, barajul fiind finalizat în totalitate abia în anul 1999”, arăta inginerul Flavius Dilertea, în prezent primar al comunei Râu de Mori.

Condiţiile de lucru din Retezat au fost extrem de dure, iar numeroase accidente de muncă, soldate cu aproape 50 de victime, au marcat șantierul. Inundaţiile, prăbușirile de stânci şi alunecările de teren frecvente au provocat întârzieri, la fel ca lipsa forței de muncă și dotările insuficiente ale constructorilor.

Condiții dificile de lucru

La construcția barajului s-au folosit peste nouă milioane de metri cubi de rocă, iar Lacul Gura Apelor are o suprafață maximă de aproximativ 420 de hectare, o adâncime de peste 160 de metri și o capacitate de 210 milioane de metri cubi de apă.

Apa este condusă printr-o galerie subterană betonată, lungă de peste 18 kilometri, spre centrala Retezat, unul dintre principalii producători de energie electrică din România. O altă galerie secundară, de 30 de kilometri, captează apele pâraielor nordice ale Retezatului.

În primii ani de la începerea amenajărilor hidroenergetice, galeriile din munte au fost săpate cu unelte rudimentare. Din 1980 însă, în premieră pentru România, s-a folosit metoda de excavare mecanizată prin introducerea unei maşini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe lună și un maxim de 330 de metri. Condițiile au rămas dificile, iar lipsurile întâmpinate pe șantier au prelungit până în 1986 finalizarea hidrocentralei Retezat și a aducțiunilor sale.

„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-a ridicat în calea apelor un baraj de anrocamente cu miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986 îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare – Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia, care a derulat lucrările.

Amenajarea hidroenergetică a fost inaugurată în aprilie 1986, la 11 ani de la începerea lucrărilor, iar hidrocentralele Retezat și Clopotiva au intrat în funcțiune în lunile următoare. Lucrările la baraj au continuat până în 1999, când acesta a atins cota finală (1078,50 mdM). Nivelul maxim de umplere al lacului, cota finală, a fost atins prin umplere controlată, abia în august 2021, pentru câteva zile.