Hopa!/SUA sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu/Discuții în curs și pentru dislocarea de militari americani în poligonul de la Smârdan
Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, au declarat pentru G4media.ro multiple surse. Potrivit acestora, discuțiile sunt informale, în stadiu incipient, și nu există încă o adresă oficială care să solicite acest lucru.
Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială ar trebui validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT. În funcție de capacitățile militare trimise la Kogăliniceanu ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.
Contactat de G4Media.ro, ministrul Apărării Radu Miruță nu a comentat în nici un fel această informație.
Pe de altă parte, există discuții în desfărșurare și pentru dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale. Potrivit acestora, la baza militară de la Smîrdan se vor realiza o serie de investiții importante pentru a deveni un poligon de antrenament pentru tancurile Abrams. Dimensiunea poligonului ar urma să fie extinsă, contruite piste etc.
Contactat de G4Media.ro, ministrul apărării, Radu Miruță, a declarat: ”Se fac frecvent și constant antrenamente la Smîrdan. Sunt investiții în desfășurare la Smîrdan și continuă”. Întrebat dacă numărul soldaților americani care vor fi trimiși la Smîrdan este de 500, ministrul apărării a declarat: ”Nu pot să confirm”.
Ambasada SUA la București a anunțat încă din septembrie anul trecut că Reprezentanții US Army PEO STRI au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan, în județul Galați, unde vor construi alături de Armata Română un poligon modern de tancuri.
”În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor”, a transmis Ambasada SUA la București în septembrie anul trecut.
Statele Unite au decis în octombrie 2025 să retragă circa 1000 de soldați din România. Decizia Casei Albe de la vremea respectivă ar fi avut legătură cu strategia președintelui Donald Trump de a-și concentra resursele militare în zona Asia-Pacific. În România au rămas circa 1000 de militari americani, cu tehnică militară (avioane, drone).
Cum s-au poziționat țările europene în conflictul din Iran
Mai multe state europene au ezitat să se implice războiul din Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat în urmă cu două zile că nu are nevoie de portavioanele Regatului Unit și l-a acuzat pe prim-ministrul Sir Keir Starmer că încearcă să „se alăture războaielor după ce noi le-am câștigat deja”.
Unul dintre cele două portavioane ale Regatului Unit a fost pus în stare de alertă avansată, a confirmat sâmbătă Ministerul Apărării, citat de BBC.
Comentariile lui Trump au venit după ce avioane de bombardament americane au fost văzute aterizând în Regatul Unit, în contextul în care SUA au început să utilizeze bazele britanice pentru „operațiuni defensive specifice”.
„Marea Britanie, odinioară marele nostru aliat, poate cel mai mare dintre toți, se gândește în sfârșit serios să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu”, a scris Trump sâmbătă pe Truth Social. „Nu-i nimic, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele – dar vom ține minte.
„Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce noi le-am câștigat deja!”
În schimb, Donald Trump a lăudat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei. El a spus că Meloni este dispusă să ajute Statele Unite și Israelul în războiul lor cu Iranul, a relatat duminică ziarul italian Corriere della Sera.
Italia intenționează să trimită ajutor pentru apărarea aeriană țărilor din Golf în fața atacurilor aeriene iraniene, a declarat joi Meloni.
O navă a marinei italiene se pregătește să navigheze spre Cipru, a declarat vineri un purtător de cuvânt al marinei, ca parte a unei misiuni europene comune de protejare a insulei după ce a fost atacată de Iran.
Vice-cancelarul german Lars Klingbeil a respins sâmbătă participarea Berlinului la conflictul militar din Iran, care se intensifică, descriind campania SUA-Israel ca „nu fiind războiul nostru” și semnalând preocupări juridice cu privire la atacuri, relatează Politico.
Într-un interviu acordat RND, Klingbeil a declarat că, deși guvernul iranian este un „regim terorist”, el are „îndoieli considerabile” că atacurile aeriene vor duce la o soluție permanentă sau vor respecta dreptul internațional.
„Spun foarte clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”, a declarat Klingbeil, care face parte din Partidul Social-Democrat. El a avertizat împotriva unei ordini globale în care „se aplică doar legea celui mai puternic”, solicitând revenirea la un sistem bazat pe norme.
Franţa „nu se va implica în acest război” împotriva Iranului în Orientul Mijlociu, a dat asigurări preşedintele francez Emmanuel Macron joi seara, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu internauţi pe Instagram, transmite agenția EFE preluată de Agerpres.
„Vă înţeleg perfect şi vă înţeleg îngrijorarea, dar aş vrea să fiu foarte clar: Franţa nu face parte din acest război. Nu suntem în luptă şi nu ne vom implica în ea”, a subliniat preşedintele Macron, răspunzându-i unui tânăr internaut.
El a subliniat că „Franţa nu poartă un război în această regiune”, dar „apără cetăţenii francezi, pe aliaţii săi şi sprijină Libanul”.
Analiza Deutsche Welle: România face eforturi să revină în siajul Statelor Unite
Jurnalista Sabina Fati scrie întru-un editorial publicat marți pe site-ul Deutsche Welle că România face eforturi să revină în siajul Statelor Unite pe fondul amplificării conflictelor din regiune. Donald Trump e invitat în luna mai la summit-ul B9 de la București.
Președintele Nicușor Dan vrea să refacă axa București-Washington într-un moment în care europenii nu văd cu ochi buni războiul început în Iran de SUA și Israel. Grupul E3, format din cele trei mari puteri europene, Franța, Germania și Italia sunt gata să asiste Statele Unite la nevoie, dar niciuna din aceste țări nu vrea să fie implicată.
Cele trei au fost de acord să trimită ajutor pentru apărarea aeriană, dar Italia, care are trei baze americane pe teritoriul său încă din anii 1950, le-a permis americanilor să le folosească doar pentru operațiuni care nu implică bombardamente.
În schimb, Franța și Marea Britanie au pus la dispoziția americanilor pentru apărare, câteva baze militare. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat însă explicit că ofensiva americano-israeliană este „în afara dreptului internațional”, iar cancelarul german Merz a vorbit despre urgența unui plan pentru Iran. Friedrich Merz a declarat că prăbușirea Iranului și prelungirea conflictului sunt „scenarii care ar putea avea consecințe de anvergură pentru Europa”.
Dacă războiul din Golf se extinde în timp sau spațiu, americanii ar putea avea nevoie și de Baza Militară Mihail Kogălniceanu, de la Marea Neagră. În fond, în iunie 2025, când Statele Unite au lansat operațiunea Midnight Hammer împotriva instalațiilor nucleare iraniene, această bază a fost folosită discret, aproape fără să știm.
Pista de 3,5 km și noua infrastructură coordonată de US Army Corps of Engineers la Kogălniceanu permit aterizarea și deservirea celor mai mari aeronave americane. De altfel, bombardiere strategice americane, (B-52H Stratofortress și B-1B Lancer) s-au mai oprit la Baza Kogălniceanu în 2023 și 2024 pentru misiunile Bomber Task Force Europe, destinate descurajării avansului Rusiei.
Spre deosebire de alte state europene, România nu vorbește deloc despre acțiunile militare în care este implicată, de aceea nu știm cât și cum e ajutat Kievul de București și nici câte tone de arme au traversat spațiul autohton cu destinația Ucraina. Nu e exclus, deci, ca baza militară de la malul Mării Negre să fie folosită, la fel ca în perioada Afganistanului, ca punct nodal logistic pentru americani, iar la nevoie, chiar mai mult decât atât.
Totul în tăcere, fiindcă n-ar fi primele operațiuni secrete între cele două părți: în 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că România ar fi găzduit o închisoare secretă a CIA pentru o perioadă de doi ani (septembrie 2003 – noiembrie 2005).
România devine din nou interesantă pentru americani odată cu reluarea conflictului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică a țării plus bazele militare în care au investit în anii trecuți Statele Unite sunt atuuri pentru România, dacă vrea să ajute America acum, când europenii nu prea vor să intre în acest carusel periculos.
