Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis luni, 19 ianuarie, menținerea arestului preventiv pentru Horațiu Potra, în timp ce fiul și nepotul său vor fi plasați în arest la domiciliu. Cei trei au fost arestați în noiembrie 2025 pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.

Horaţiu Potra/FOTO: Inquam photos/George Călin

UPDATE ÎCCJ a decis ca Horațiu Potra să rămână în arest preventiv. Instanța supremă a înlocuit arestarea preventivă cu arestul la domiciliu în cazul lui Dorian și Alexandru Cosmin Potra, fiul și nepotul lui Horațiu Potra.

Decizia instanței este definitivă.

Știre inițială În 9 ianuarie, Curtea de Apel București (CAB) a menţinut măsura arestării preventive în cazul lui Horaţiu, Dorian şi Alexandru- Cosmin Potra, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.

Cei trei au contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, care va fi dezbătutăde instanţa supremă în cursul zilei de luni, 19 ianuarie.

Horațiu Potra, prins în Dubai în septembrie, a acceptat să fie adus în România, ceea ce a grăbit procedurile, în lipsa unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe.

El a fost adus în țară pe 20 noiembrie, împreună cu fiul și nepotul său. Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, fiind acuzați de infracțiuni grave menite să destabilizeze România.

Potrivit procurorilor, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra.

Acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Tot potrivit procurorilor, în cadrul întâlnirii de la Ciolpani, cei doi au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

Procurorii susțin că, prin contacte cu o organizație radical-naționalistă și mesaje considerate alarmiste și manipulatoare către susținători, Călin Georgescu ar fi întărit intențiile infracționale ale lui Horațiu Potra.

Acesta din urmă ar fi organizat un grup paramilitar de 21 de persoane care urma să se deplaseze spre București pentru a deturna proteste pașnice în acțiuni violente, cu scopul de a împiedica exercitarea puterii legitime și de a modifica ordinea constituțională, punând astfel în pericol siguranța națională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.