Analistul financiar Iancu Guda explică de ce a acceptat să facă parte, pro bono, din grupul consultativ pentru reformarea companiilor de stat şi respinge acuzaţiile venite din mediul politic. „Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti", întreabă el retoric.

Iancu Guda a povestit cum a ajuns în grupul consultativ al guvernului. FOTO: Facebook/Iancu Guda

Printr-un text distribuit miercuri, 23 iulie, pe contul său de Facebook, analist finaciar Iancu Guda a povestit cum a ajuns să facă parte din grupul consultanţilor din mediul privat care vor ajuta Guvernul la reformarea companiilor de stat.

Astfel, el a anunţat că decizia sa a venit în urma unui apel primit, duminică, de la vicepremierul Dragoș Anastasiu , care i-a cerut sprijinul. Acesta i-a explicat faptul că inițiativa are sprijinul premierului Ilie Bolojan și urmărește crearea unui consiliu consultativ onorific, fără remunerație, format exclusiv din specialiști din mediul privat, fără afiliere politică sau conflicte de interese.

„Am zis pe loc: DA”

„Adevărul este următorul: viceprim-ministrul României, dl. Dragoş Anastasiu, m-a sunat într-o zi de duminică în jur de ora 17.00 (era încă la biroul de la guvern după o săptămână şi weekend lung de muncă) şi mi-a spus în felul următor: «Iancu, ştiu că te pricepi foarte bine la analiza financiară companii. Avem misiunea de a regândi strategia pentru monitorizarea şi creşterea eficienţei companiilor de stat care au pierderi. Vrem să ne asigurăm că luăm cele mai bune decizii, de aceea avem nevoie de cât mai multe sfaturi şi idei de la oameni care se pricep. Vreau să constitui un consiliu onorific consultativ, fără plată pentru niciun membru, cu participanţi exclusiv din sectorul privat, fără apartenenta politică sau conflicte de interese. Vrei să contribui? Căutam să aducem cât mai mulţi experţi care se completează reciproc, mai multe minţi, idei mai bune!». Mi-a spus că este un demers iniţiat de el, cu sprijinul şi susţinerea Prim-Ministrului României, dl. Ilie Bolojan. Am zis pe loc: DA”, a scris Iancu Guda pe contul său.

Analistul a expus şi motivele care l-au determinat să să alăture acestei iniţiative: „Să-mi pun expertiza mea şi cunoaşterea acumulată în peste 20 de ani de experienţă pentru binele României, într-un moment critic şi pentru un subiect atât de important, oricând, cu toată deschiderea!”

El precizează că rolul grupului este consultativ , fără implicare directă în decizii executive sau operaționale şi că toţi specialiştii lucrează pro bono.

„Am întărit ideea că NU vreau să fiu remunerat, NU luăm decizii executive sau operaţionale / punctuale pentru oricare dintre companiile deţinute de stat, că aportul consultativ este la nivel general de strategie şi bune practici de guvernanţă corporativă (ex: mecanisme generale de transparentă pentru companii, recomandări de audit şi sisteme de verificare cheltuieli, achiziţii şi verificare furnizori, criterii pentru numirea membrilor consiliilor de administraţie, formatul şi remunerarea acestora, indicatori de performanţă pentru evaluarea managementului acestor companii, bune practici de restructurare şi guvernanţă corporativă sau de valorificare a activelor neutilizate)”, a mai explicat specialistul.

Membrii grupului consultativ

Din grup mai fac parte specialiști precum Speranța Munteanu (strategii de business, insolvență și restructurare), Mihaela Mitroi (expert în fiscalitate), Crenguța Leaua (avocat specializat în arbitraj comercial) și Anca Grigorescu (expert în dreptul muncii).

Sunt în discuții și alți experți de top, spune Guda, subliniind că România are nevoie urgentă de reforme în companiile de stat, care generează pierderi tot mai mari, subvențiile crescând de la 8,1 miliarde lei în 2020 la 17,1 miliarde lei în 2024.

„Mai sunt discuţii cu alţi specialişti de top din sectorul privat, pe care personal îi admir şi respect foarte mult pentru dovadă de performanţă la cel mai înalt nivel, aşa cum au dovedid şi cei care s-au alăturat deja. Este o mare onoarea să contribuim pentru dezvoltarea economică a României, prin contribuţia consultativă pentru eficientizarea companiilor de stat, unde România are o mare şi gravă problemă: subvenţiile plătite de la bugetul public pentru acoperirea pierderilor companiilor de stat au crescut de la 8,1 mld lei (2020) până la 17,1 mld lei (2024).

Vedem companii de stat unde directorii generali sau membri din consiliul de administraţie îşi dublează, triplează sau cresc chiar de 4 ori remuneraţia în ultimii ani deşi firmele respective sunt pe pierdere din ce în ce mai mare sau au trecut pe profit din pix şi tehnici contabile (amortizări, vânzări de active etc.)”, mai scrie Iancu Guda.

„Acuzaţii nefondate”

El se arată dezamăgit de politicienii care atacă acest demers fără să înțeleagă contextul și importanța unei reforme profunde, în lipsa căreia România riscă o criză economică majoră în 2028-2030.

„Personal sunt dezamăgit, dar deloc descurajat, să observ declaraţiile mai multor lideri politici care fac acuzaţii nefondate, nejustificate şi neadevărate despre acest demers, aruncând umbre de suspiciune privind:

- Caracterul informal - acest grup nu este finalizat şi nici nu a început să lucreze la nimic. Au fost doar discuţii de aderare, obiectivele dorite şi modul de lucru. După coagularea echipei grupul complet va fi public şi formal.

- Acces la secrete de stat – nu există aşa ceva, nici măcar nu se lucrează încă. Grupul va emite opinii consultative despre strategia generală privind restrucurarea companiilor ineficiente deţinute stat.

- Membri nu au răspundere – evident, pentru că sunt doar nişte opinii consultative. Răspunderea este asumată de cei care iau deciziile, respectiv ministerele sau autorităţile de rezort, conform legii

- Intenţii de manipulare a bursei pentru companii deja listate – o aberaţie, scopul grupului consultativ fiind orientarea către companiile ineficiente de stat care NU sunt listate. Cele care sunt deja la BVB sunt profitabile şi deja foarte transparente”, a înlăturat el, pe rând, principalele temeri legate de activitatea acestui grup consultativ.

„Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti?”

„Recomand public dl. Grindeanu, precum şi tuturor politicienilor care atacă sau arunca umbre de suspiciuni asupra acestui demers consultativ, să dea dea dovadă de MATURITATE şi RESPONSABILITATE. Înainte să atace, să încerce să înţeleagă despre ce este vorba, ar fi putut afla toate acestea direct de la dl. Dragoş Anastasiu extrem de simplu, cu un telefon. Cum cred politicienii că pot atrage sau implica oameni profesionişti, realizaţi deja dpdv financiar, cu expertiza şi performante la cel mai înalt nivel în sectorul privat? În niciun caz prin aceste atacuri nemeritate, nedocumentate şi absolut nejustificate la prima iniţiativă CONSULTATIVĂ, fără să cunoască în realitate detalii ori să se intereseze în mod direct! Cum transmit politicienii un mesaj de încredere şi deschidere către oameni buni din privat care au dovedit expertiza şi performanţă la cel mai înalt nivel? Oare câţi experţi de un asemenea calibru au intrat în politică în ultimul deceniu? Foarte puţin spre deloc! Oare de ce? Oare se doreşte? De ce se descurajează aceste iniţiative, prin minciună şi acuzaţii nefondate, încă din stadiu incipient? De ce aceasta panica şi agresivitate (care, de obicei, denotă frică)? Nu ştiu … dar aceste prime reacţii nu fac decât să-mi confirme că iniţiativa este foarte bună, iar răspunsurile la aceste întrebări o să apară în curând!

Încă o dezamăgire: mulţi politicieni, sindicalişti sau bugetari se încăpăţânează să dovedească că nu au înţeles nimic din votul recent, puternic antisistem, şi nevoia de REFORMĂ PROFUNDĂ . Nu înţeleg contextul economic în care se afla România, sau implicaţiile pentru viitor. Se gândesc mai mult la binele personal pe termen scurt, decât implicaţiile economice şi sociale generale pe termen mediu-lung. Aşa nu se mai poate, decât maximum 3-4 ani. Dacă nu aducem SCHIMBĂRI RADICALE bazate pe expertiza şi reforma în administraţia publică pentru a creşte încrederea romanilor în autorităţi , sunt convins că este ultimul guvern pro-european înainte de un dezastru naţional care poate lovi România cel mai târziu în 2028-2030, când se termină fondurile UE, începe vârful de pensionare al decreţeilor din anii ’70 (presiune enormă asupra sistemului public de pensii) şi dublarea investiţiilor necesare pentru apărare. La noi criza poate fi mult mai gravă comparativ cu situaţia din Grecia şi austeritatea profundă amplificată de Syriza între 2015-2019.

Dar, gata cu dezamăgirile şi poveştile lungi. Am simţit nevoia să fac aceasta postare pentru că lumea să înţeleagă adevărul. Gata, la treabă! Avem enorm de mult de muncă pentru România”, a încheiat Iancu Guda.